Nominalizarea doamnei judecator Mona Pivniceru pentru preluarea portofoliului Justitiei si intarzierea nescuzabila a Consiliului Superior al Magistraturii, de a lua act de demisie, au incins spiritele, atat in interiorul sistemului, cat mai ales infara acestuia si au dat nastere la numeroase speculatii, una dintre ele referindu-se la eventualitatea ca CSM va respinge cererea de detasare, invocand dispozitiile art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei.
Art. 125 alin. 3 din Constitutie prevede urmatoarele:
“Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.”
Detasarea judecatorilor si procurorilor nu este insa reglementata de Constitutia Romaniei, ci de catre Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, care, in art. 58 alin.1, prevede in mod expres posibilitatea ca un judecator sau procuror sa poata fi detasat in orice functie, inclusiv intr-una de demnitate publica numita, cum este cazul functiei de Ministru al Justitiei.
Textul art. 58 alin.1 din Legea 303/2004 este urmatorul:
“Art. 58 – (1) Consiliul Superior al Magistraturii dispune detaşarea judecătorilor şi procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice, în orice funcţii, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituţii, precum şi la instituţii ale Uniunii Europene sau organizaţii internaţionale.”
Contrar celor hotarate de Sectia pentru judecatori a Consiliului Superior al Magistraturii in data de 6 august 2012, si membrii CSM pot fi detasati, asa cum rezulta din art. 38 alin.2 din Regulamentul de organizare si functionare al Consiliului Superior al Magistraturii, aprobat prin Hotararea CSM nr.326/2005, care prevede ca:
“Judecătorii şi procurorii aleşi membri ai Consiliului pierd această calitate în cazul transferului sau al detaşării în funcţii din afara instanţelor ori, după caz, a parchetelor.”
Prin urmare, atata vreme cat dispozitiile art. 58 alin.1 din Legea 303/2004 nu au fost declarate neconstitutionale si acestea sunt in vigoare, este exclus ca CSM-ul sa respinga cererea de detasare a doamnei judecator Pivniceru.
Controlul de constitutionalitate a unei dispozitii legale in vigoare intra in atributiile exclusive ale Curtii Constitutionale, iar Consiliul Superior al Magistraturii nu-si poate depasi atributiile prevazute de lege.
Pe de alta parte, textul art. 125 alin. 3 din Constitutia Romaniei a fost interpretat de Curtea Constitutionala, in Decizia nr. 326 din 14 septembrie 2004, in sensul ca detaşarea unui judecator intr-o alta functie exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a două funcţii.
Iata paragraful intreg din considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 326 din 14 septembrie 2004:
“Funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu este incompatibilă cu calitatea de membru al Biroului Electoral Central, întrucât aceasta din urmă reprezintă o împuternicire legală de a face parte dintr-un organism electoral. Incompatibilitatea presupune imposibilitatea exercitării concomitente a două funcţii publice ireconciliabile. Or, în speţă, judecătorul care este desemnat în calitate de membru al Biroului Electoral Central încetează să desfăşoare activitatea de judecată în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar, în virtutea legii, el desfăşoară o altă activitate în cadrul unei alte autorităţi publice. De altfel, în această perioadă de timp, el este considerat detaşat, potrivit articolului 116 alineatul (2) din Legea nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, iar detaşarea exclude existenţa situaţiei de incompatibilitate, tocmai prin faptul că împiedică, pe o perioadă limitată de timp, exercitarea concomitentă a celor două funcţii.” „
Practic, odata cu detasarea la o institutie din afara sistemului judiciar, judecatorul nu mai exercita efectiv functia de judecator, ci doar isi pastreaza “calitatea” de judecator, asa cum prevede, de altfel, in mod expres si art. 58 alin.3 din Legea 303/2004.
Fata de cele aratate mai sus, consider ca detasarea unui judecator in functia de Ministru al Justitiei este in acord cu Constitutia Romaniei si cu Legea 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.
Axinte10's Blog 
Fie vorba intre noi,nu mi se pare corect sa ia de doua ori bani de la stat.
Cred ca nu ati inteles! Cine spune ca va lua de doua ori bani de la stat?
Orice persoana detasata, oriunde in Romania, primeste un singur salariu, de la institutia la care este detasata, adica de la institutia unde lucreaza efectiv. Nu stiu cum de ati tras concluzia ca ar primi doua salarii.
Practic, detasatului i se pastreaza locul de munca pe perioada detasarii, Doar atat.
Ma gandeam ca poate sa fie judecator…primeste un salariu si ministru si primeste inca un salariu.Sau nu mai e magistrat si ramane ministru?Asta am vrut sa spun….nu sunt de acord nici cu artistii care ies la pensie si care mai lucreaza inca la stat…Au si pensie si salariu de la stat.
Nu o zic cu rautate.E doar o parere.
Doamna judecator Mona Pivniceru poate ca nu va mai fi in csm,trebuie sa iasa din magistratura ca sa fie ministru?Asta am vrut sa zic.
Ok,am inteles ce ati spus.In final…nu am citit tot.
Citind al doilea mesaj incepusem sa-mi fac griji ca nu se intelege din postare ca doamna judecator poate fi numita in functia de Ministru al Justitiei, cu pastrarea functiei de judecator, pe care insa nu si-o va mai exercita, pe perioada detasarii. Citindu-l si pe urmatorul am inteles ca pana la urma este clar ce am scris eu.
Doamna judecator Mona Pivniceru ar trebui sa fie mai atenta.Prea usor pica in capcane.Ba in masina lui Nastase,ba interceptarea telefonului….ce mai urmeaza?Inseamna ca toti trebuie sa fie atenti.De fapt nici nu stiu de ce discuta atat de mult timp la telefon.Anumite lucruri nu se discuta la telefon…hai la o bere,hai la un suc,la o cafea,discutam acolo.Nu inteleg de ce apar stenogramele astea si de ce nu-si iau masuri.
Si eu sunt convins ca telefonul meu e ascultat.Se aud pocnituri usoare,aud ecou.Dar nu zic mare lucru la telefon.De fapt e un robot ce intercepteaza si anumite cuvinte atrag atentia,dupa care robotul inregistreaza.Nu toate apelurile sunt inregistrate,doar apelurile cu anumite cuvinte.
.Unui prieten,politist i-am zis sa ma sune si l-am pus sa asculte ce se aude pe fundal.Politistul era langa mine.Mi-a zis ca telefonul e ascultat.
Nu este normal si nici legal ca toti sa fim ascultati si inregistrati. Este clar un abuz, pe care insa, deocamdata, nimeni din cei care ar putea face ceva nu vrea sa se ocupe.
A demisionat din magistratura…..CSM e rusine nationala,la fel ca CCR.
E foarte corect cum a procedat doaMna Mona..Cam tine cu PNL.acum nu mai e magistrat,poate sa intre si in politica,la fel ca Ponta.
Dinu Patriciu pare resemnat.Pare foarte afectat.Nu l-am vazut niciodata asa.Cred ca ii e frica,urmeaza sentinta.
O fi legal ce a facut CCR?De ce e ilegal ca Parlamentul sa nu respecte decizia CCR?CCr este politic,iar usl-istii niste prosti,ca nu au actualizat listele din timp.7.4 milioane romani au votat degeaba?Pot sa mai iasa cei 6 „oameni” din CCR afara din casa?
Iar ma supar pe Adrian Nastase….cica aceasta curte Constitutionala a devenit politica in 2003,pe vremea lui.
Sub Nastase avem un DNA care face abuz si un CCR politic.
E clar ca csm este basist?Nu are cvorumMona Pivniceru mai asteapta nitel.Dar si Basescu e tinut pe tusa de parlament.Sper sa il tina asa pana la alegeri,in toamna.
Bine ca s-a rezolvat, asa cum s-a rezolvat. Astfel de derapaje, chiar animate de bune intentii, conduc la perceptii si rezultate negative (a se vedea cazul Lidiei Barac). Detasarea nu presupunea suspendarea din functia de magistrat, poate numai „detasarea” ca membru CSM atragea o astfel de consecinta, asa ca functia de judecator a MP ramanea si atragea incompatibilitatea. Comparatia cu Dec. CC din text este fortata, caci exercitarea calitatii de membru in BEC era pur temporara, ca sa nu mai vorbim de sensul notiunii de „functie publica”-la care face referire Constitutia, acela de a exercita in mod stabil atributii (sa le spunem de autoritate), deci in orice caz nu temporar.