De ce nu e România stat de drept?!!


 

Nu este România stat de drept pentru că un procuror român nu scoate imediat de sub urmărire penală o persoană,  la simpla manifestare a îngrijorării ori cererea expresă a vreunui oficial european sau a vreunui ambasador acreditat la Bucureşti?

Nu este România stat de drept pentru că nu i se acordă unei persoane imunitate penală, deşi legea nu prevede această imunitate?

Nu este România stat de drept pentru că în Constituţia României se prevede că deciziile Curţii Constituţionale sunt obligatorii?

Nu este România stat de drept pentru că procurorii din Secţia pentru investigaţia infracţiunilor din Justiţie sunt numiţi prin concurs de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au vechime de cel puţin  18 ani în funcţia de procuror şi  cel puţin grad profesional de procuror de parchet de pe lângă curtea de apel?

Nu este România stat de drept pentru că procurorul şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie este numit prin concurs, de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, fără absolut nicio implicare a Ministrului Justiţiei sau Preşedintelui României?

A fost România stat de drept în perioada în care judecătorii puteau şi au fost cercetaţi de procurori numiţi în DNA pe criterii lipsite de transparenţă, prin interviu dat în faţa Procurorului şef (numit de Preşedintele României, la propunerea Ministrului Justiţiei),  indiferent de gradul profesional avut şi cu o vechime de cel puţin 6 ani în funcţia de procuror?

A fost România stat de drept în perioada în care procurorii DNA au cercetat judecători exclusiv pentru raţionamentele juridice din hotărârile pronunţate, exercitând un veritabil control de legalitate şi temeinicie, deşi acest control putea fi exercitat doar de instanţele de judecată constituite din judecători, în cadrul căilor ordinare şi extraordinare de atac?

A fost România stat de drept în perioada în care funcţia de Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a fost îndeplinită de un fost procuror comunist?

A fost România stat de drept în perioada în care judecătorul care îndeplinea funcţia de Preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie declara că este partener de nădejde al procurorilor?

A fost România stat de drept în perioada în care au fost în vigoare Protocoale secrete încheiate între Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul General  ori între Serviciul Român de Informaţii, Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie?

Şi lista întrebărilor retorice ar putea continua!

 

Reclame
Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Nu ne mai daţi lecţii!


Aşadar, domnule judecător Danileţ, dacă voiaţi să mergeţi la Bruxelles în calitate pe persoană fizică, turist sau prieten al unor europarlamentari, de ce a trebuit să spuneţi presei, pe când vă aflaţi, în calitate de judecător, la protestul din faţa Tribunalului Cluj, că „Am format o delegatie de 30 de judecatori si procurori care va pleca la Bruxelles, pe data de 4 aprilie, vom fi in fata Comisiei Europene pentru a protesta si acolo si pentru a intra la domnul Timmermans si la comisarul pe Justitie. Cred ca este cazul sa vorbim noi insine cu Bruxelles-ul, am vazut ca ministrul Justitiei vorbeste prin scrisori, noi ne vom duce personal acolo”!
Cine v-a mandatat să „formaţi delegaţia” şi cine a mandatat „delegaţia” să meargă la Bruxelles să vorbiţi cu domnul Timmermans şi comisarul pe Justiţie?
Sunteţi cumva Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, iar „delegaţia de 30” este Plenul Consiliului?
Sunteţi persoana cea mai puţin în măsură să vorbească în numele judecătorilor din România!
Aţi fost revocat din funcţia de membru al CSM prin votul judecătorilor care iniţial v-au ales şi v-aţi prins cu dinţii de scaun, invocând o excepţie de neconstituţionalitate a unui text de lege al cărui iniţiator aţi fost, pe vremea când îndeplineaţi funcţia de consilier personal al ministrului Monica Macovei.
Mesajele dvs. de justificare sunt insultătoare de-a dreptul!
Nu ne mai daţi lecţii de bună purtare!

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Justiţie şi politică


Justiţia trebuie să fie imparţială şi independentă, spre deosebire de politică, care este partizană.

Epuizând argumentele care se referă de buna administrare a ţării şi la viziunile evident diferite privind binele comun şi direcţia în care trebuie să se îndrepte România, politicienii încearcă să folosească  Justiţia atât ca unealtă împotriva adversarilor, dar şi ca instrument de capitalizare a simpatiei electorale.

Atunci când o hotărâre a Justiţiei este pe plac,  este  îndelung lăudată, iar atunci când nu le este pe plac, devine opera adversarilor politici.

Dar aplauzele sau sudalmele nu se opresc la hotărârile judecătoreşti ori măsurile luate de procurori, ci merg până la Consiliul Superior al Magistraturii. Orice măsură, hotărâre, comunicat, întâlnire a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este interpretată în cheie politică. Neapărat unii membri sunt într-o tabără, iar alţii într-alta. Se inventează rudenii, proprietăţi, prietenii, conexiuni doar pentru da o aparenţă de implicare politică judecătorilor şi procurorilor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Încercarea politicului de a amesteca Justiţia în campania electorală perpetuă în care se află România, pare că are succes la nivelul discursului public al unor judecători şi procurori, mai ales după îndemnul explicit al Președintelui României făcut în ședința Plenului CSM din ianuarie 2017, prin care li s-a cerut judecătorilor și procurorilor : „Fiţi mai vocali, sunt politicieni care au impresia că dacă nu spuneţi nimic, înseamnă că nu s-a întâmplat nimic.”

Interviuri, scrisori, apeluri, broșuri, memorii ale unor judecători şi procurori, ce clamează „amestecul politicului în justiţie prin intervenţii legislative”, nu se deosebesc prea mult de discursul oamenilor politici. Rigoarea şi argumentele juridice sunt înlocuite cu fraze populiste, acuzaţii generale, metafore, hiperbole, sloganuri, demagogie.

Ba chiar mai nou, unii judecători şi procurori au început să iasă în stradă, cu pancarte şi fluturând fraze lozincarde. Unii anunţă chiar că au organizat o excursie de protest la Bruxelles, unde intenţionează să stea în faţa sediului Comisiei UE, până ce un oficial, evident om politic,  va binevoi să îi primească.

Sigur toată această sforţare a unor judecători şi procurori de a apăra declarativ independenţa judecătorilor și statutul procurorilor, ca fundament al statului de drept, fără să existe niciun argument că acestea sunt în pericol,  fiind mai degrabă o frică a unora de a răspunde pentru abuzuri, va fi folosită intens în lupta politică! Cel mai probabil vom vedea europarlamentari fotografiaţi alături de magistraţii protestatari.

Dar cui îi mai pasă? Sunt deja peste 2 ani de când unii judecători şi procurori au coborât în arenă. Legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor interzice acestora să participe la manifestări cu caracter politic, ar zice unii, dar alţii ar susţine că aceeaşi lege nu interzice „organizarea” acestor manifestări, care este perfect legală, pentru că şi judecătorii şi procurorii au dreptul la liberă exprimare.

Toate acestea nu s-ar fi întâmplat dacă politicienilor li s-ar fi cerut, cu mulţi ani în urmă, cel puţin de prin 2006, sau măcar în 2017, după discursul Președintelui în Plenul CSM, să respecte neimplicarea autorităţii judecătoreşti în  lupta politică, luptă care  nu trebuie dusă cu bâta Justiţiei, prin plângeri penale făcute împotriva adversarilor  şi nici prin justificarea neputinţelor proprii aruncând anatema că Justiţia este controlată de politic.

Cred că nu este târziu nici acum pentru actualul Consiliu Superior al Magistraturii să-şi ia în serios rolul de garant al independenţei Justiţiei, sancționând atât derapajele oamenilor politici și presei, care încearcă să transforme judecătorii și procurorii în combatanți în arena politică, dar și celor care s-au lăsat antrenați într-o luptă care nu le aparține.

 

 

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Premiul pentru impostură-coşmar


Noaptea trecută am avut şi eu un vis!

Visul meu, pe scurt, fără metafore şi pretenţii literare:

Strategie

Luptă

Comunicate

Interviuri

Filme documentare

Statistici

Medalii

Reuniuni

Conferinţe

Intimidare

Victime

Constituţie

Demitere

Victimizare

Independenţă

Partide politice

Negociere

Afiş

Un adevărat coşmar!

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Comisia de la Veneția despre Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție


Opinia din 19-20 octombrie 2018 (tabel comparativ engleză-română), tradusă cu ajutorul google translate.

Documentul original aici

 

80. As foreseen by the draft amending Law no. 304/2004 (Articles 881 – 889 ), it is proposed that a Section for the investigation of criminal offences in the judiciary (hereinafter “the Section”) be established within the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice. The Section will have exclusive competence for the prosecution of criminal offences committed by judges and prosecutors, including SCM members, even when other persons, in addition to judges and magistrates, are under investigation (this may include, for example, MPs, ministers, local elected officials, civil servants, etc.). The General Prosecutor shall solve conflicts of jurisdiction arising between the new Section and other structures within the Public Ministry. The Section will be managed by a Chief Prosecutor, appointed by the Plenum of the Superior Council of Magistracy, assisted by a deputy chief prosecutor, also appointed by the Plenum of the Superior Council of Magistracy. 80. Așa cum prevede proiectul de lege nr. 304/2004 (art. 881-889), se propune crearea Secției pentru cercetarea infracțiunilor penale în sistemul judiciar (denumită în continuare „secția”) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Secția va avea competență exclusivă pentru urmărirea penală a unor infracțiuni săvârșite de judecători și procurori, inclusiv de membrii CSM, chiar dacă alte persoane, în afară de judecători și magistrați, se află în curs de investigare (aceasta poate include, de exemplu, parlamentari, miniștri, aleși funcționari, funcționari publici etc.). Procurorul General va soluționa conflictele de competență care apar între noua Secțiune și alte structuri din cadrul Ministerului Public. Secțiunea va fi condusă de un procuror șef, numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, asistat de un procuror-șef adjunct, numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii 
81. The initial proposal, i.e. to establish a separate Directorate for investigating judges and prosecutors (which would have been a separate Prosecutor’s office, such as DNA or DIICOT), was abandoned following strong criticism. It is noted, however, that currently, within the National Anti-Corruption Department, there is a service in charge of investigating corruption offences committed by magistrates. 81. Propunerea inițială, adică înființarea unei Direcții separate pentru investigarea judecătorilor și a judecătorilorprocurorii (care ar fi fost o procuratură separată, cum ar fi DNA sau DIICOT),a fost abandonat după o critică puternică. Se remarcă totuși că, în prezent, în cadrul sistemului naționalDepartamentul Anticorupție, există un serviciu responsabil cu cercetarea infracțiunilor de corupțiecomise de magistrați. 
82. There are different views within judicial circles in Romania on the opportunity and benefits of the new Section. 82. Există opinii diferite în cadrul cercurilor juridice din România cu privire la oportunitatea și beneficiile noii secții. 
83. The establishment of the new structure has raised questions and strong concerns, in particular as regards the reasons for its existence, its impact on the independence of judges and prosecutors and on the public confidence in the criminal justice system and in the Romanian judicial system, more generally.

Possible conflicts of competence with specialised prosecutor’s offices (such as DNA or DIICOT, especially with respect to already well-advanced investigations), and issues of effectiveness of centralising all such investigations in one single location are additional aspects that have raised concern. Finally, but not of a lesser concern, the possible rerouting of high-profile cases of corruption, which are pending with the DNA, has been pointed out as one of the most serious risks entailed, as, together with investigated judges and prosecutors, other persons investigated for corruption will be removed from the specialised jurisdiction of the DNA; this would undermine both DNA’s anti-corruption work and DNA as an institution.

83. Înființarea noii structuri a ridicat întrebări și preocupări puternice în special în ceea ce privește motivele existenței sale, impactul acesteia asupra independenței judecătorilor și aleprocurorilor și asupra încrederii publicului în sistemul de justiție penală și în general în sistemul judiciar. Posibile conflicte de competență cu procurorii specializați(cum ar fi DNA sau DIICOT, în special în ceea ce privește investigațiile deja avansate);iar problemele de eficiență a centralizării tuturor acestor investigații într-o singură locație suntaspecte suplimentare care au ridicat îngrijorarea. În cele din urmă, dar nu de o preocupare mai mică, posibila redirecționarea cazurilor de corupție de înaltă calitate, în curs de desfășurare cu ADN-ul, a fost subliniatăca unul dintre cele mai grave riscuri implicate, ca, împreună cu judecătorii și judecătorii investigați procurorii, alte persoane cercetate pentru corupție vor fi înlăturate din partea specializată ajurisdicțiiei DNA; acest lucru ar submina atât activitatea anti-corupție a DNA, cât și DNA-ulinstituţie. 
84. According to many interlocutors of the Venice Commission, there is no reasonable and objective justification for the necessity of creating a separate structure to investigate offences perpetrated within the judiciary since, despite isolated cases, there appears to be no widespread criminality among Romanian magistrates. According to DNA sources, in 2017, out of 997 defendants sent to trial for offences of high-level corruption, or assimilated, only six were acting as magistrates – three judges and three prosecutors. Consequently, questions have been raised as to the actual purpose of the creation of the new structure, and hence of the choice of applying a different legal treatment, in the framework of a highly sensitive field (criminal prosecution), to magistrates. In addition, singling out judges and prosecutors as the target of a special structure of public prosecution could also be interpreted as acknowledging a phenomenon of widespread corruption and criminality throughout the judiciary; this can only be detrimental to the image of the profession in Romania. 84. Potrivit mai multor interlocutori ai Comisiei de la Veneția, nu există  justificare rezonabilă și obiectivă a necesității creării unei structuri separate pentru investigarea infracțiunilor săvârșită în cadrul sistemului judiciar, deoarece, în ciuda cazurilor izolate, pare să nu existe o răspândire a criminalității în rândul magistraților români. Potrivit surselor DNA, în 2017, din 997 inculpații trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt sau asimilați, doar șase au acționat ca magistrați – trei judecători și trei procurori. În consecință, au fost ridicate întrebăriîn ceea ce privește scopul real al creării noii structuri și, prin urmare, a alegerii aplicării unui tratament juridic diferit, în cadrul unui domeniu extrem de sensibil (urmărire penală),  magistraților. În plus, separarea judecătorilor și a procurorilor ca ținta unei structuri speciale procuratura publică ar putea fi interpretată și ca recunoașterea unui fenomen larg răspândit a corupției  și criminalității în sistemul judiciar; acest lucru nu poate decât să fie în detrimentul imaginii profesiei în România. 
85. Evidently, the organisation and structure of the Public Prosecution Service is a matter for the competent national authorities to decide. Also, the legislator’s concern for providing, in the framework of the proposed new Section, effective procedural guarantees to the magistrates concerned, is to be welcomed. 85. Evident, organizarea și structura Serviciului de urmărire penală este o problemă a autoritățile naționale competente să decidă. De asemenea, preocuparea legiuitorului de a furniza, în cadrul secției nou propuse, garanții procedurale eficiente pentru magistrați este binevenită. 
86. This is the case, in particular, of the involvement of the SCM in the appointment of the Section’s Chief prosecutor, as well as of prosecutors employed by the Section, through a projectbased competition organised by a special commission to be set up within the Council, as well as in their revocation. The Deputy Chief Prosecutor will be appointed by the SCM Plenum, upon motivated proposal by the Chief Prosecutor of the Section, from the prosecutors already appointed within the Section. The involvement of the Plenum (i.e., judges and prosecutors) is important since, although in the hands of the Chief prosecutor, the Section will deal with both prosecutors and judges (see proposed Articles 883 to 885 of Law no. 304). 86. Acesta este, în special, cazul implicării CSM în numirea Procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor angajați de secție, printr-un concurs bazat pe proiecte organizat de o comisie specială care urmează să fie înființată în cadrul Consiliului, precum și în revocarea lor. Procurorul Șef adjunct va fi numit de Plenul CSM, la  propunerea motivată a procurorului șef al secției, dintre procurorii déjà numit în cadrul Secției. Implicarea Plenului (adică judecătorii și procurorii) este importantă,  deși în mâinile procurorului șef, secția se va ocupa atât de procurori cât și de judecători (a se vedea articolele 883-885 din propunerea de lege 304). 
87. Also, the precise description in the law of the criteria (including at least 18 years seniority as a prosecutor) and procedural conditions for selecting the best candidates provides for some important guarantees of quality, and hopefully of impartiality, for appointments in this sensitive section. 88. De asemenea, descrierea exactă în lege a criteriilor (inclusiv cel puțin 18 ani vechimeîn calitate de procuror) și condițiile procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați constituie  câteva garanții importante de calitate și, sperăm, de imparțialitate, pentru numiri în aceast sensibilă secție. 
88. That being so, the Explanatory note to the draft law is silent on the reasons motivating the creation of the new Section. At the same time, the relevance of reported examples of recent abuses by prosecutors in the current framework (cases of judges being investigated for the content of their judicial decisions), which has been invoked as justifying the need for such structure, has been disputed. 88. În acest sens, nota explicativă la proiectul de lege nu conține niciun motiv pentru motivareacrearea noii Secții. În același timp, relevanța exemplelor raportate recent a abuzurile din partea procurorilor în actualul cadru (cazurile de judecători care au făcut obiectul unei investigații pentru conținutul deciziilor lor judiciare), care a fost invocată ca justificând necesitatea unor astfel de decizii privind această structură, a fost contestată. 
89. One may wonder whether the recourse to specialised anti-corruption prosecutors, with increased procedural safeguards for investigated judges and prosecutors, without creating a special structure for this purpose, would not be a more appropriate solution, if the objective of the legislator is indeed to combat and sanction corruption within the judiciary. The Venice Commission has acknowledged, in its work, the advantages of the recourse to specialised prosecutors, associated with appropriate judicial control, for investigating very particular areas or offences including corruption, money laundering, trading of influence etc. Otherwise, for other offences, the regular jurisdiction framework should be applicable, as for all other Romanian citizens. 89. Se poate întreba dacă recurgerea la procurorii specializați în domeniul combaterii corupției,  cugaranții procedurale sporite pentru judecătorii și procurorii investigați, fără a crea o structură specială în acest scop, nu ar fi o soluție mai potrivită, dacă obiectivul legiuitorul este într-adevăr să combată și să sancționeze corupția în cadrul sistemului judiciar.Comisiade la Venetia a recunoscut, în activitatea sa, avantajele recurgerii la o specializare a procurorilor, asociați cu un control jurisdicțional adecvat, pentru investigarea unor domenii sau domenii foarte specificeinfracțiunilor, inclusiv corupția, spălarea banilor, tranzacționarea influenței etc. În caz contrar, pentru alte infracțiuni, ar trebui să se aplice cadrul regulat de jurisdicție, ca și în cazul tuturor celorlalți cetățeni români. 
90. In these circumstance, while the choice of the means for fighting against offenses belongs to the national legislator, existing fears that the new structure would serve as an (additional) instrument to intimidate and put pressure on judges and prosecutors – especially if coupled with other new measures envisaged in their respect, such as the new provisions on magistrates’ material liability – may be seen as legitimate and should not be ignored. Additional consultations, effective and comprehensive, with the profession, should help to identify the most suitable framework for combating offences, including corruption within the judiciary. In any event, the adherence of the profession to the proposed model is an essential precondition for its effectiveness. 90. În aceste circumstanțe, în timp ce alegerea mijloacelor de combatere a infracțiunilor aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structură ar servi ca un  instrument (suplimentar) pentru a intimida și a exercita presiuni asupra judecătorilor și procurorilor – în special dacă este cuplat cu alte măsuri noi avute în vedere în privința lor, cum ar fi noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților – poate fi văzută ca legitimă și nu trebuie ignorată. Consultări suplimentare,eficiente și cuprinzătoare, cu profesia, ar trebui să contribuie la identificarea celui mai potrivitcadru pentru combaterea infracțiunilor, inclusiv a corupției în cadrul sistemului judiciar. În orice caz,aderarea profesiei la modelul propus este o condiție esențială pentru aceasta eficacitate. 
165. The Venice Commission therefore recommends to Romanian authorities to:

……………………………………………………………

– Reconsider the proposed establishment of a separate prosecutor’s office structure for the investigation of offences committed by judges and prosecutors; the recourse to specialized prosecutors, coupled with effective procedural safeguards appears as a suitable alternative in this respect ;

Prin urmare, Comisia de la Veneția recomandă autorităților române:……………………………………………………….- Reconsiderarea înființării propunerii   unei structuri separate a procuraturii pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recursul la procurorii speciali, împreună cu garanții procedurale eficiente, apar ca alternativă adecvată în acest sens; 

 

 

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Îngrijorări nejustificate


Pentru cine se îngrijorează că Ordonanţa de Urgenţă adoptată  de Guvernul României ar aduce modificări spectaculoase în ce priveşte atribuţiile secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie se impun câteva clarificări:

  1. Procurorul ierarhic superior al unui procuror din cadrul unei secţii, indiferent care ar fi Parchetul, este procurorul şef se secţie, nu Procurorul General al Parchetului de pe lângă ICCJ.
  2. Singura noutate în textul ordonanţei contestate, care prevede ca „Ori de cate ori Codul de procedură penală sau alte legi speciale fac trimitere la „procurorul ierarhic superior” în cazul infracţiunilor de competenţa Secţiei pentru investigarea infracţuinilo din Justiţie, prin acesta se întelege procurorul şef al secţiei, inclusiv în cazul soluţiilor dispuse anterior operaţionalizării acesteia”, este aceea ca procurorul şef al secţiei va verifica şi eventualele acte procedurale întocmite anterior operaţionalizării acestei secţii.
  3.  Nici până la această modificare Procurorul General nu putea verifica actele întocmite de procurorii acestei secţii pentru că nu îndeplinea condiţia de procuror ierarhic superior.
  4.  Verificarea actelor procedurale întocmite de procurorii din fosta secţie pentru investigarea magistraţilor din cadrul DNA nu a fost făcută, până la adoptarea Legii 207/2008, de către Procurorul General.
  5.  De asemenea, exercitarea şi retragerea căilor de atac în cauzele de competenţa secţiei putea fi făcută şi până la adoptarea acestei OUG doar de această secţie, singura modificare fiind aceea că această competenţă a fost extinsă şi la cauzele soluţionate înainte de operaţionalizarea secţiei.
  6. Procedura de încadrarea procurorilor în cadrul acestei secţii nou înfiinţate şi de numire a procurorului şef de secţie este una total transparentă şi fără nicio implicare a factorului politic, Ministrul Justiţiei neavând niciun rol în această procedură, astfel încât apare de neînţeles de ce se susţine că actele întocmite de procurori absolut independenţi faţă de politic ar trebui să fie verificate de Procurorul General,  care este numit  de Preşedintele României la propunerea Ministrului Justiţiei.

Chiar dna judecător  Andrea Chis, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, care s-a dovedit a fi de-a lungul vremii un critic vehement al modificarilor aduse legilor justiţiei prin pachetul legilor de modificare de anul trecut, într-un interviu dat unui site de presă, la întrebarea dacă secţia de investigare a infracţiunilor din justiţie a confirmat temerile exprimate de Comisia de la Veneţia că va periclita independenţa magistraţilor, a recunoscut că „Ceea ce s-a urmarit a fost numirea acestor procurori de catre o comisie compusa din membri CSM, care sa ofere garantii mai mari decat ministrul Justitiei, parte din executiv. Doar solutiile instantelor privind actele acestui parchet pot confirma sau infirma eventuale previziuni, negative sau pozitive – in functie de cine le-a sustinut, pentru ca au fost voci din sistem, inclusiv asociatii profesionale, care au salutat crearea acestei institutii.”

Nemulţumirea unor procurori din România, care anterior clamau că vor statut de independenţă similar judecătorilor, faţă de statutul procurorilor din noua secţie de investigare a infracţiunilor din justiţie este de neînţeles.

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu

Lipsă de logică sau rea credinţă evidentă?


Mi se pare o enormitate lipsită de logică sau una de o rea credinţă evidentă să urli în gura mare că „de astazi orice judecator/ procuror care nu convine puterii, care nu da sentintele potrivite, poate fi anchetat de sectia pentru magistrati, care a devenit stat in stat, fara ca procurorul general sa poata interveni”!
1. Procurorii din  sectia nou înfiinţată pentru investigarea infracţiunilor din justiţie , inclusiv procurorul şef, sunt numiţi in aceste funcţii de către Consiliului Superior al Magistraturii, printr-o procedura transparentă, prevazută de lege.
2. Nu există nicio implicare a puterii politice în procedura de numire a acestor procurori.
3. Nici Ministrul Justiţiei, nici Preşedintele României, nici Senatul, nici Camera Deputaţilor, nici Guvernul României nu au vreo implicare în această numire.
4. Procurorii din Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie sunt încadraţi la aceasta secţie prin concurs, la care au dreptul să se înscrie toţi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de art. 88 indice 5 din Legea 304/ 2004, asa cum a fost modificată prin legea 207/2018.
5. Concursul, la care au dreptul să se înscrie toţi procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, constă într-un interviu, transmis în direct şi arhivat pe pagina de internet a CSM, pe care absolut orice locuitor al Planetei Terra, care are acces la internet, îl poate vedea, precum şi într-o evaluare a activităţii profesionale din ultimii 5 ani de activitate şi a unor lucrări profesionale întocmite de candidaţi.
6. Niciun procuror din România nu face parte din vreun partid politic şi evident nici procurorii din această secţie nu sunt membri ai vreunui partid politic.
7. Procurorul şef al acestei secţii a fost numit de Consiliul Superior al Magistraturii prin concurs, la care au avut dreptul să se înscrie toţi procurorii din România care îndeplineau condiţiile prevăzute de lege.
8. Componenţa comisiei de concurs a fost prevăzută de lege la art. 88 indice 3 alin. 2 din Legea 304/2004 (3 membri judecători şi un membru procuror).
9. Toată procedura de numire a procurorilor din aceasta secţie, inclusiv a procurorului sef, este una care garantează deplina independenţă a acestor procurori.
10. Numirea procurorilor în DNA, inclusiv a celor din secţia care a anchetat infracţiunile săvârşite de magistraţi, până în 23 iulie 2018 s-a făcut printr-o procedură netransparentă, prin interviu susţinut în faţa procurorului şef DNA.
11. Procurorul sef DNA (ca de altfel şi Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie), era şi este în continuare numit cu implicarea factorului politic: propus de Ministrul Justiţiei şi numit prin decret al Preşedintelui României.
12. Directia Natională Anticorupţie a fost şi este organizată ca structură autonomă în cadrul Ministerului Public şi este doar în coordonarea Procurorului General.
13. Niciun act procedural întocmit în trecut de procurorii din cadrul secţiei pentru investigarea magistraţilor din cadrul DNA nu putea fi verificat de Procurorul General.

În concluzie, ca judecător în funcţie, declar că am deplină încredere că procurorii din noua secţie pentru investigarea infracţiunilor din justiţie îşi vor îndeplini atribuţiile prevăzute de lege cu imparţialitate, profesionalism şi în condiţii de totală independenţă faţă de puterea politică!

 

Publicat în Uncategorized | Lasă un comentariu