Ministrul Prună regretă adoptarea celor 3 legi ale Justiției


Ministrul Pruna a scris intr-o postare pe FB :”Sunt invitata de CSM vineri 23 sept la o discutie cu magistrati unde voi explica in detaliu care e viziunea sustenabila a MJ. Nepopulista si realista.
In rest inteleg fervoarea candidatilor la CSM, cu atat mai vocali, cu cat sunt lideri de asociații si candidati la CSM. As mai aștepta ca sutele de magistrați care mi-au scris in bilateral sa facă public pasul inainte. Istoria care s-a scris fără voi si pentru voi in 2004 nu se mai poate repeta.”
Prin aceste randuri afirmă ca sute de magistrați o susțin, pentru că i-au scris „în bilateral”,  și le cere lăudatorilor să iasă public să o susțină.
Probabil o intoxicare ieftină, nu cred că vreun magistrat  i-a scris „în bilateral”.
De fapt cred că aș putea crede că unul, căruia i se va termina mandatul, posibil să-i fi scris, pentru că nu mai vrea să se intoarca în instanță, ci ar vrea un post călduț, pe la Bruxelles, bun și acela de „consilier de traducător”.
Ce este insa cel mai grav, dincolo de intoxicarea cu bilateralul, este referirea la anul 2004.  Istoria la care se refera fiind aceea a adoptarii celor trei legi ale Justiției: Legea 303 privind statutul judecatorilor si procurorilor, Legea 304  privind organizarea judiciară și Legea 317 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Adoptarea acestor legi a permis inchiderea Capitolului de negociere referitor la Justiție in vederea aderarii la UE.
Dacă aceste legi nu ar fi fost adoptate, nu am fi putut semna Tratatul de aderare.
Iar doamna Pruna, Ministrul Justiției din Romania, in anul 2013, regretă cu mânie că s-a scris acel capitol  de istorie.

 

 

Posted in Uncategorized | Lasă un comentariu

Lista actualizata a instantelor care sustin Memorandumul privind Justitia


1. Curtea de Apel ALBA IULIA
2. Curtea de Apel BUCUREŞTI
3. Curtea de Apel CLUJ
4. Curtea de Apel CONSTANŢA
5. Curtea de Apel GALAŢI
6. Curtea de Apel ORADEA
7. Curtea de Apel PLOIEŞTI
8. Curtea de Apel TÂRGU MUREŞ
9. Curtea Militara de Apel BUCUREŞTI
10. Tribunalul ALBA
11. Tribunalul ARAD
12. Tribunalul BIHOR
13. Tribunalul BISTRIŢA NĂSĂUD
14. Tribunalul BOTOŞANI
15. Tribunalul BRĂILA
16. Tribunalul BUZĂU
17. Tribunalul CĂLĂRAŞI
18. Tribunalul CLUJ
19. Tribunalul COVASNA
20. Tribunalul DOLJ
21. Tribunalul GALAŢI
22. Tribunalul GORJ
23. Tribunalul HARGHITA
24. Tribunalul HUNEDOARA
25. Tribunalul IALOMIŢA
26. Tribunalul IAŞI
27. Tribunalul ILFOV
28. Tribunalul MARAMUREŞ
29. Tribunalul MEHEDINŢI
30. Tribunalul MUREŞ
31. Tribunalul NEAMŢ
32. Tribunalul OLT
33. Tribunalul PRAHOVA
34. Tribunalul SĂLAJ
35. Tribunalul Specializat CLUJ
36. Tribunalul Specializat MUREŞ
37. Tribunalul SUCEAVA
38. Tribunalul TULCEA
38 bis Tribunalul TIMIS
39. Tribunalul VÂLCEA
40. Tribunalul VASLUI
41. Tribunalul VRANCEA
42. Judecătoria AGNITA
43. Judecătoria ALESD
44. Judecătoria ALEXANDRIA
45. Judecătoria ARAD
46. Judecătoria BACĂU
47. Judecătoria BAIA MARE
48. Judecătoria BĂLCEŞTI
49. Judecătoria BALŞ
50. Judecătoria BÂRLAD
51. Judecătoria BECLEAN
52. Judecătoria BICAZ
53. Judecătoria BISTRIŢA
54. Judecătoria BLAJ
55. Judecătoria BOTOŞANI
56. Judecătoria BRĂILA
57. Judecătoria BREZOI
58. Judecătoria BUZĂU
59. Judecătoria CALAFAT
60. Judecătoria CĂLĂRAŞI
61. Judecătoria CÂMPENI
62. Judecătoria CĂMPULUNG
63. Judecătoria CARANSEBEŞ
64. Judecătoria CLUJ-NAPOCA
65. Judecătoria CONSTANŢA
66. Judecătoria CORNETU
67. Judecătoria COSTEŞTI
68. Judecătoria CRAIOVA
69. Judecătoria CURTEA DE ARGEŞ
70. Judecătoria DETA
71. Judecătoria DEVA
72. Judecătoria DRĂGĂŞANI
73. Judecătoria DROBETA-TURNU SEVERIN
74. Judecătoria FETEŞTI
75. Judecătoria FILIAŞI
76. Judecătoria FOCŞANI
77. Judecătoria GALAŢI
78. Judecătoria GURA HONŢ
79. Judecătoria HOREZU
80. Judecătoria HUEDIN
81. Judecătoria HUŞI
82. Judecătoria JIBOU
83. Judecătoria LUDUŞ
84. Judecătoria MACIN
85. Judecătoria MANGALIA
86. Judecătoria MARGHITA
87. Judecătoria MIZIL
88. Judecătoria MOINEŞTI
89. Judecătoria NĂSĂUD
90. Judecătoria ORADEA
91. Judecătoria PAŞCANI
92. Judecătoria PĂTĂRLAGELE
93. Judecătoria PIATRA-NEAMT
94. Judecătoria PITEŞTI
95. Judecătoria PLOIEŞTI
96. Judecătoria PODU TURCULUI
97. Judecătoria RĂDUCĂNENI
98. Judecătoria RÂMNICU SARAT
99. Judecătoria RÂMNICU VALCEA
100. Judecătoria REGHIN
101. Judecătoria ROMAN
102. Judecătoria ROŞIORI DE VEDE
103. Judecătoria SECTORUL 1 BUCUREŞTI
104. Judecătoria SECTORUL 5 BUCUREŞTI
105. Judecătoria SEGARCEA
106. Judecătoria SIGHETU MARMAŢIEI
107. Judecătoria ŞIMLEUL SILVANIEI
108. Judecătoria SLATINA
109. Judecătoria SLOBOZIA
110. Judecătoria STREHAIA
111. Judecătoria TÂRGU BUJOR
112. Judecătoria TÂRGU JIU
113. Judecătoria TÂRGU MUREŞ
114. Judecătoria TĂRGU NEAMŢ
115. Judecătoria TECUCI
116. Judecătoria TIMIŞOARA
117. Judecătoria TOPOLOVENI
118. Judecătoria TURNU MĂGURELE
119. Judecatoria LIPOVA
120. Judecatoria NEGRESTI OAS
121 Judecatoria DOROHOI

 

Posted in Uncategorized | Lasă un comentariu

Un judecator limiteaza altui judecator libertatea de exprimare!


Am fost exclusa de pe grupul de discutii forumuljudecatorilor (unde sunt inscrisi peste 2.000 de magistrati) de un administrator al grupului, judecator la CA Timisoara.
Sigur, acest lucru s-a intamplat dupa ce am publicat interviul pe lumea justitiei si astazi am postat pe acelasi grup un indemn adresat judecatorilor si procurorilor de a participa la intalnirea organizata de CSM pentru a discuta despre Memorandumul pentru Justitie.
Am scris in mesaj ca participarea judecatorilor la aceasta intalnire este esentiala, in conditiile in care au fost invitati doar reprezentantii asociatiilor profesionale si presedintii Curtilor de Apel, iar majoritatea presedintilor de Curte de Apel nu au convocat Adunarile Generale pentru adoptarea Memorandumului.
Cu alte cuvinte, au fost convocati sa discute despre Memorandum, in majoritate, magistrati care nu au declarat ca sustin Memorandumul.
Reprezentantii Asociatiilor profesionale nu trebuie lasati singuri la aceasta intalnire, ei trebuie sustinuti de judecatorii si procurorii care au adoptat in Adunarile Generale Memorandumul privind Justitia!

Posted in Uncategorized | Un comentariu

Cum pot unii „să descopere America”


Un ziarist, într-un articol referitor la utima gafă a ambasadorului Hans Klemm, spunea că  va rămâne o îndoială în legatură cu pregatirea și capacitatea de analiză a ambasadei SUA, locul de unde până acum se credea că se dă ora exactă în România.

Eu aș spune că destul de târziu se îndoiește ziaristul asupra pregătirii și analizei Ambasadei SUA.
Fotografia incriminată a dezvăluit ceva ce un ziarist ar fi trebuit să observe demult, anume că aproape tot discursul și manifestările publice ale ambasadei SUA, de ani buni, au fost găunoase și un amestec nepermis în treburile interne ale României.

Cu toate acestea, la ambasada SUA se înghesuiau politicienii, membrii CSM, președintele ICCJ, procurorul șef DNA și mulți alții.

La ambasada care ne dădea lecții de democrație, dar pentru care respectarea prezumției de nevinovăție nu are nici o valoare, la ambasada care trasa direcții Parlamentului României despre ce legi sau modificări legislative ar trebui să adopte, la  ambasada care sugera cetățenilor României pe cine ar trebui să voteze  la alegerile locale și exemplele pot continua.

Posted in Uncategorized | Lasă un comentariu

Ministrul Justitiei pune la indoială hotărâri judecătorești definitive


Într-o declarație de presă recenta, dată la Cluj Napoca, dar și în cadrul unei emisini televizate, Ministrul Justiției, Raluca Prună, pune la îndoială hotărâri judecătorești definitive, pronunțate în materia liberării condiționate, afirmând că ar exista un blocaj „la nivelul instanţelor care amână aceste persoane în mod repetat, de câteva ori, astfel încât instituţia eliberării devine neinteresantă”.

Aceste declarații afectează credibilitatea  Justiției, care se realizează prin intermediul instanțelor judecătorești și nu prin structurile Ministerului Public (Parchete), dar ar putea fi calificate și presiuni  asupra judecătorilor instanțelor de executare penală, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi trebuit să anunțe într-un comunicat de presă că a sesizat Inspecția Judiciară pentru a cerceta aceste aspecte.

Din păcate, Consiliul Superior al Magistraturii, mai ales în ultimii ani ai mandatului actual, s-a preocupat aproape în mod exclusiv de apărarea reputației și credibilității unei structuri specializate a Parchetului, nu și de apărarea independenței Justiței, deși rolul de garant al independenței justiției este consacrat atât de lege cât și de Constituția României

Posted in Uncategorized | 2 comentarii

Ce fel de om este judecătorul Lăcrămioara Axinte (III)?


Judecătorul Lăcrămioara Axinte este omul care, în anul 2009, având grad de judecător de tribunal, proaspăt obținut ca urmare a promovării pe loc, a hotărât să accepte o provocare, să-și schimbe specializarea penală, să devină judecător sindic și membru al colectivului de judecători în Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani, pentru că din această secție se pensionaseră doi judecători și nu exista o altă variantă optimă pentru a funcționa corespunzător.

La Tribunalul Botoșani, în primii doi ani după transfer, am petrecut week-end-urile studiind dosarele repartizate, iar Crăciunul, Paștele și toată vacanța judecătorească motivând hotărârile judecătorești, băiatul meu, adolescent fiind acum, reproșându-mi adesea că mă aștepta cu orele, până se întuneca afară, să mă întorc acasă.

Anul trecut am avut cel mai mare rol din toată instanța, pe toată linia: intrate, total de soluționat,  soluționate, redactate, închise, dar și multe restanțe la redactate,  deși am petrecut cel puțin 2 weekend-uri pe lună la serviciu și am plecat seara acasă, când termina și băiatul meu orele de clasă (a învățat după-amiază), fără să primesc vreun ban în plus și fără posibilitatea a mi se acorda timp liber corespunzător.

Judecătorul Lăcrămioara Axinte este omul care, intrat în sistem, a constatat de foarte devreme că, uneori, părțile, nemulțumite de hotărârile pronunțate, reclamă judecătorul făcând sesizări calomnioase, cum ar fi aceea că ar fi fost „de notorietate” că un judecător stagiar dă câștig de cauză numai celor ce își „cumpără” dreptatea, deși judecătorul, străin în localitatea în care fusese repartizat, pronunțase abia câteva   zeci de hotărâri.

E drept că, pe acea vreme, exista suficientă înțelepciune în sistem, încât unei asemenea sesizări să nu i se dea nici un curs, chiar dacă Inspecția judiciară aparținea de Ministerul Justiției, fiind trimisă spre atașare la dosarul de recurs, ce nu fusese încă soluționat.

Altă dată a constat că părțile ar face orice pentru „a scăpa” de un judecător care nu le este pe plac, cum ar fi să propună în apărare, inculpați fiind, un martor care, după ce a jurat cu mâna pe Biblie că va spune adevărul, a declarat că a auzit pe partea vătămată, care îi avea ca adversari pe fiii unui cunoscut om de afaceri, că va câștiga sigur procesul, deoarece „a aranjat” cu judecătorul,  sau să formuleze o cerere de recuzare în care să afirme că nepotul de soră al judecătorului este angajat la avocatul părții adverse, deși singurul nepot de soră al judecătorului era minor de 14 ani.

Judecătorul Lăcrămioara Axinte este omul care a constatat că, uneori, chiar prietenii pot afirma că în magistratură se intră doar dacă dai bani, deși cunosc bine că provii dintr-o familie de oameni simpli și n-ai fi avut în veci bani să cumperi un concurs organizat la nivel național,  sau că familia îți poate reproșa că ai salariu prea mare, deși cunoaște bine ce implică acest statut.

 

 

 

 

 

Posted in Uncategorized | Lasă un comentariu

Ministerul Justiției nu respectă hotărârile judecătorești


Mai zilele trecute, Ministrul Pîslaru  (de la min.29) afirma că magistrații, printr-o interpretare abuzivă a dispozițiilor OUG nr. 20/2016, ar solicita majorări salariale de 18 % (absolut fals, întrucât nici un judecător sau procuror nu a solicitat majorări salariale), raportându-se la hotărâri judecătorești individuale, care produc efecte doar între părțile care s-au judecat.

Adevărul este însă că, în România, Ministerul Justiției nu a respectat nici  hotărârile judecătorești rămase irevocabile în care a fost parte.

Astfel, deși mai mulți judecători dețin hotărâri judecătorești rămase irevocabile, prin care ordonatorii de credite secundari sau terțiari au fost obligați, alături de ordonatorul principal de credite, Ministerul Justiției, să plătească indemnizațiile magistraților calculate cu indexarea prevăzută de OUG nr. 10/2007 și pentru viitor, precum și consemnarea în carnetele de muncă a indemnizațiilor astfel calculate, aceste hotărâri nu au fost puse niciodată în executare de către Ministerul Justiției așa cum obliga dispozitivul.

Mai exact, de la data rămânerii irevocabile a acestor hotărâri indemnizațiile judecătorilor nu au fost calculate, lună de lună,  cu includerea indexării prevăzute de OUG nr. 10/2007, nu s-au înscris în carnetele de muncă și nici nu s-au emis ordine de salarizare in baza acestor hotărâri, ci au fost calculate, doar până la 31 decembrie 2009, diferențele dintre drepturile plătite efectiv și cele cuvenite în baza hotărârilor, diferențe care au fost plătite eșalonat în  perioada 2012-2015.

Cu alte cuvinte, nu numai că nu am beneficiat lună de lună de indexarea prevăzută de OUG nr. 10/2007, deși aveam dreptul acesta recunoscut chiar de la pronunțarea hotărârilor, dar nici măcar nu au mai fost calculate,  după 31.12.2009,  ca diferențe  dintre drepturile efectiv plătite și cele cuvenite.

Din câte cunosc, în alte sectoare bugetare hotărârile judecătorești, prin care ordonatorii de credite au fost obligați să plătească și pentru viitor anumite drepturi sau sporuri, au  fost executate în mod corespunzător, în sensul că s-au plătit lună de lună drepturile stabilite prin hotărâri judecătorești, după data la care hotărârile au rămas irevocabile, și s-au plătit eșalonat, în baza OUG succesive de eșalonare, doar diferențele calculate până la data punerii în plată lunare.

În baza acestor hotărâri judecătorești, prin care s-a recunoscut magistraților dreptul la indexarea prevăzută de OUG nr. 10/2007, foarte puțini judecători au contestat ordinele de salarizare emise de Ministrul Justiției, solicitând ca indemnizația de încadrare să aibă ca bază valoarea de referință sectorială calculată cu includerea indexării.  Acești judecători, în baza noilor hotărâri judecătorești, rămase definitive, de la data emiterii ordinului de salarizare beneficiază lună de lună de această indexare.

Asociațiile profesionale ale magistraților, judecătorii și procurorii semnatari ai Memoriului pentru aplicarea nediscriminatorie a OUG nr. 20/2016, ordonanță al cărei scop a fost tocmai înlăturarea inechităților din sistemul de salarizare al personalului plătit din fonduri publice, au solicitat ca Ministrul Justiției să aplice acest act normativ  și judecătorilor, pentru că, până la data semnării Memoriului, Ministrul Justiției nu emisese nici un ordin de salarizare în baza acestei ordonanțe, deși existau și alte inechități rezultate din aplicarea legilor de salarizare anuale, necorectate prin hotărâri judecătorești.

Asociațiilor profesionale ale magistraților, judecătorilor și procurorilor semnatari ai memoriului li se pare inacceptabil să existe diferențe între indemnizațiile stabilite prin ordine de salarizare semnate de aceeași persoană, Ministrul Justiției, pentru judecători cu același grad profesional, aceeași vechime în magistratură și aceeași vechime în muncă, sau între judecători și procurori aflați pe același palier profesional, aceeași vechime în magistratură și aceeași vechime în muncă.

Prin urmare, încercarea Ministrului Pîslaru de a ne denigra public, prezentându-ne ca persoane fără scrupule, de rea credință, care, printr-o interpretare abuzivă a OUG nr. 20/2016, am solicita să ni se majoreze salariile, în mod mincinos prezentate de ministru, de peste 10.000 lei, când Guvernul abia reușește să adauge în plus la salariul asistentului social 100 de lei, mi se pare absolut nedemnă și are ca scop revărsarea unui val de ură asupra magistraților, pentru a acoperi adevărul că Ministerul Justiției  nu a respectat și nu respectă hotărârile judecătorești, dar și  incapacitatea Gvernului României de a gasi resursele financiare necesare înlăturării tuturor inechităților salariale  din sistemul public.

 

Posted in Uncategorized | Un comentariu