proiect candidatura

 

PROIECT PRIVIND OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN CAZUL ALEGERII CA MEMBRU CSM

 

PREAMBUL

 

Alegerea ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii implică o responsabilitate covârşitoare şi o onoare deosebită, încredinţată prin votul colegilor magistraţi.

Responsabilitatea mandatului primit este cu atât mai mare cu cât Justiţia  românească traversează un moment de cumpănă, într-o societate în care totul se contestă şi neîncrederea este generală.

Fiind pe deplin conştientă că un singur om nu poate schimba starea Justiţiei dar şi cu încrederea că, în cazul în care voi fi aleasă, voi avea sprijinul colegilor din CSM, contribuind alături de aceştia la împlinirea obiectivului acestei instituţii, de a fi garantul independenţei justiţiei, precum şi al tuturor magistraţilor din România, vă supun atenţiei următoarele obiective pe care le voi avea în vedere, în cazul în care îmi veţi acorda votul dvs.

OBIECTIVE

 

1.Trecerea bugetului instanţelor în administrarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Voi solicita CSM întreprinderea tuturor demersurilor legale şi administrative pentru ca bugetul instanţelor să fie preluat de la 01.01.2011 de către ICCJ.

Nu există absolut nici o justificare constituţională pentru care, odată cu intrarea în vigoare a  Legii nr. 304/2004, bugetul instanţelor a rămas în gestiunea MJ, pe când bugetul parchetelor a  fost trecut în gestiunea Parchetului de pe lângă ICCJ, şi absolut nici o justificare obiectivă pentru prorogarea cu 4 ani a termenului de trecere a bugetului instanţelor în administrarea   ICCJ, de la data de 01.01.2008, cum era prevăzut în art. 136 din Legea 304/2004, până  la 01.01.2011, faţă de această prorogare, actualul CSM manifestând o pasivitate ce contravine rolului atribuit de Constituţia României, de garant al independenţei justiţiei. 

Odată cu trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti, se impune şi modificarea art. 19 din  Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, în sensul  că taxele judiciare de timbru, precum şi sumele provenite din impozitele încasate din onorariile avocaţilor, ale notarilor publici şi ale executorilor judecătoreşti să se plătescă  în contul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

 

 

2. Justiţia trebuie să-şi recâştige dreptul de a fi egală cu celelalte două puteri.

Voi solicita CSM-ului să aibă reacţii publice la orice încălcare a independenţei Justiţiei de către reprezentanţii celorlalte puteri sau în cazul în care, prin neîndeplinirea unor formalităţi prevăzute de lege, se aduc prejudicii grave funcţionării unor instituţii judiciare, cum este în prezent situaţia de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Prin pasivitatea Consiliului Superior al Magistraturii faţă de refuzul  Preşedintelui României, de a semna   decretul  de numire al Preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Puterea judecătorească  nu are reprezentant de  aproape  un an. Astfel, deşi secţia pentru judecători a propus Preşedintelui României, încă din luna februarie 2010,  numirea doamnei Livia Doina Stanciu în funcţia de preşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aceasta fiind a doua propunere, după ce prima, aceea a numirii doamnei judecător Lidia Bărbulescu, a fost refuzată de Preşedinte,  iar până la această dată decretul de numire nu a fost semnat, Consiliul Superior al Magistraturii nu a avut nici o reacţie publică sau procedurală privind acest refuz.

Ca garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii are obligaţia de a întreprinde toate demersurile legale şi instituţionale pentru ca dreptul  de acces liber la justiţie, drept fundamental prevăzut   în Constituţia României,  să devină efectiv şi nu iluzoriu, prin intervenţia celorlalte puteri în actul de justiţie.

 Suspendarea “de drept” de către puterea executivă, prin ordonanţe  de urgenţă, a executărilor silite a hotărârilor judecătoreşti având ca obiect drepturi de natură salarială, reprezintă  o  imixtiune în actul de justiţie,  întrucât doar judecătorul are dreptul de a interveni în cursul executării unei hotărâri, prin acordarea unui termen de graţie sau suspendarea executării în cazurile reglementate de lege.

 

3.  Stabilirea ca obiectiv principal al CSM creşterea calităţii actului de justiţie

Preocuparea actualului CSM, centrată aproape exclusiv pe scurtarea duratei de soluţionare a cauzelor, în loc de a stabili ca obiectiv principal creşterea calităţii actului de justiţie, are consecinţe negative atât asupra percepţiei publicului privind rezultatul activităţii de judecată cât şi asupra stării de sănătate a judecătorului.

Consider că CSM ar trebui să prezinte  publicului nu doar situaţia statistică privind numărul judecătorilor şi procurorilor sancţionaţi disciplinar ci, în primul rând, adevărul despre volumul de activitate al acestora, exprimat în numărul de dosare de soluţionat  raportat la numărul de ore de program de lucru, program în cadrul căruia, o parte importantă priveşte îndeplinirea unor atribuţii administrative.

Calitatea actului de justiţie nu poate creşte decât în condiţiile în care judecătorul va fi degrevat de toate activităţile  care nu ţin efectiv de “judecată“, înţelegând prin judecată doar: studiul  dosarelor, consultarea legislaţiei incidente, doctrinei relevante şi jurisprudenţei,   participarea la şedinţele de judecată  şi deliberarea.

Cred că este necesară elaborarea unei strategii de personal, pe termen mediu (2-3 ani),   în care accentul să se pună pe creşterea numărului grefierilor cu studii superioare, care să preia toate  celelalte activităţi: primirea actelor depuse de părţi  şi stabilirea circuitului acestora prin rezoluţie, luarea măsurilor pentru primul termen de judecată, verificarea procedurii, timbrajului, introducerea în termen, documentarea cauzei cu legislaţia incidentă, jurisprudenţa relevantă şi doctrină, elaborarea proiectului de hotărâre după pronunţare.

Dacă se va menţine situaţia actuală, în care timpul fizic alocat studiului dosarelor şi deliberării s-a redus foarte mult, prin creşterea an de an a numărului de cauze repartizate unui judecător şi presiunilor din partea CSM pentru redactarea în termen, cu indicarea nominală a celor care au întârzieri, care “obligă” unii preşedinţi  de instanţe să ascundă adevărul despre întârzierea redactărilor din motive obiective, cum ar fi participarea judecătorului în mai multe complete de judecată, în care intră cu un volum considerabil de dosare, la interval de 2-3 zile între şedinţe, luând în considerare şi preconizata intrare în vigoare a noilor coduri,  justiţia va deveni un simulacru, nicidecum un act de calitate aşa cum îşi doreşte fiecare dintre cei care se adresează justiţiei, iar judecătorii vor deveni din ce în ce mai vulnerabili, expuşi  riscului din ce în ce mai probabil, de a  greşi şi de a fi sancţionaţi disciplinar   sau  riscului  de a se îmbolnăvi.

 Pentru creşterea calităţíi actului de justiţie se impun şi modificări privind promovarea la curţile de apel şi ICCJ, care vor fi detaliate la pct. 7 şi 8.

 

4. Respectarea legii în procesul de decizie al Plenului şi secţiei pentru judecători.

Voi urmări îndeaproape respectarea legii în procesul de decizie al Plenului şi secţiei pentru judecători.

În cazul în care votul majoritar va fi contrar legii, voi lua poziţie publică faţă de această situaţie, pentru a nu se mai ajunge ca, spre exemplu, deşi art. 33 alin.3 din Hotărârea Plenului CSM nr. 327 din 24 august 2005, pentru aprobarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor CSM, prevede în mod expres că : “Mandatul judecătorului sau al procurorului nou – ales se exercită pe perioada rămasă din mandatul judecătorului sau al procurorului pe care îl înlocuieşte”,  hotărâre publicată în Monitorul Oficial al României, Plenul CSM să “aprecieze”, în şedinţa din 31.05.2010, că durata mandatului noilor membri aleşi ai  CSM, în condiţiile art. 55 alin. 1 din Legea nr. 317/2004, este de   6(şase) ani.

Ca urmare a acestei “aprecieri”, care nu s-a concretizat în adoptarea vreunei hotărâri, anunţul pentru aceste alegeri priveşte doar 1 judecător de  la tribunale, în loc de 2, nici un procuror de la Parchetul de pe lângă ICCJ,  în loc de 1 şi doar un procuror de la parchetele de pe lângă tribunale, în loc de 2, o parte dintre membrii actualului CSM prelungindu-şi astfel mandatul în mod ilegal.

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/31_05_2010__33135_ro.html

 

5. Maximă responsabilitate şi bună credinţă  în îndeplinirea atribuţiilor CSM

Se impune ca noul Consiliu Superior al Magistraturii să-şi îndeplinească atribuţiile stabilite de Legea 317/2004 cu maximă responsabilitate şi, în egală măsură, cu bună credinţă, calităţi de care membrii actuali nu au dat dovadă întotdeauna şi pot fi exemplificate aici: admiterea în magistratură, pe baza unui interviu (posibilitate abrogată între timp) a unor persoane cu peste 10 ani vechime în alte profesii juridice, aflate la vîrsta pensionării şi care, după un interval extrem de scurt după numirea ca magistrat, au solicitat eliberarea din funcţie ca urmare a pensionării, beneficiind astfel, cu concursul CSM, de pensie de serviciu, sau promovările la ÎCCJ, pe baza unui interviu în faţa Plenului, a unor magistraţi detaşaţi în aparatul CSM (secretarul general sau judecători inspectori).

 Voi stărui ca atribuţiile Plenului CSM de a emite avizul conform pentru proiectele de buget ale instanţelor şi parchetelor, punctul de vedere cuprins în aviz fiind obligatoriu, potrivit art. 32 alin.1 din Legea nr.317/2004, să fie îndeplinite cu maximă responsabilitate, printr-o examinare reală, nu doar formală,  a datelor bugetare prezentate.

Acest lucru este absolut necesar pentru a nu se mai  ajunge  în situaţia bugetului pentru anul 2010,  care a primit aviz conform, prin Hotărârea Plenului CSM nr. 1836 din 22.10.2009,  deşi plafonul total al cheltuielilor pentru MJ,  în proiectul elaborat de Ministerul Finanţelor, a fost impus la suma de 1.894.658 mii lei, iar solicitările totale ale curţilor de apel-ordonatori secundari de credite  erau  mai mari cu aproape 1.000.000 mii lei (solicitările curtilor de apel  se ridicau la suma de 2.840.335 mii lei). Acest aviz conform a fost dat pe “baza unor precizări făcute de reprezentanţii MJLC în şedinţa plenului” şi a unei adrese prin care MJLC-ul a solicitat majorarea cheltuielilor impuse de Ministerul finanţelor Publice, solicitare care nu a fost admisă, dar cu toate acestea, Plenul CSM a “constatat” că solicitările ordonatorilor secundari fuseseră incluse în proiectul  de buget elaborat de MJLC.

http://www.csm1909.ro/csm/linkuri/31_05_2010__33135_ro.html

 

6. Atitudine fermă şi promptă  în faţa oricărui act care ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.

Voi solicita CSM să aibă reacţii publice ferme în cazul în care reprezentanţi ai autorităţilor publice fac declaraţii prin care  se pun la îndoială hotărâri judecătoreşti definitive sau irevocabile sau prin care se denigrează întregul corp profesional al judecătorilor şi procurorilor pentru cazuri punctuale.

Magistraţii trebuie să aibă convingerea că CSM este cu adevărat garantul independenţei justiţiei.

Independenţa justiţiei nu există în lipsa independenţei judecătorilor, consacrată în art. 124 alin.3 din Constituţia României, care presupune independenţă financiară şi previzibilitate a statutului.

Reducerile salariale, permanenta discuţie despre pensiile nesimţite ale magistraţilor, încercările de a elimina sau reduce substanţial pensiile de serviciu, propunerea legislativă  recentă a Ministerului justiţiei de a modifica Legea 303/2004 în sensul de a reglementa răspunderea materială a magistratului, în condiţiile în care Ministerul Justiţiei nu a reuşit să obţină o finanţare bugetară cel puţin satisfăcătoare  a sistemului judiciar iar locurile vacante au crescut ca urmare a pensionărilor în avalanşă, dar urmează ca magistraţilor să li se ceară aplicarea noilor coduri fără ca acelaşi MJ să fi făcut un studiu de impact privind implementarea acestor coduri, ca şi intenţia MJ de a regândi statutul Inspecţiei judiciare, sunt încălcări sau încercări de a încălca statutul de independenţă al judecătorilor, asupra cărora Consiliului Superior al Magistraturii trebuie să ia atitudine fermă, atât la nivel intern cât şi în cadrul relaţiilor instituţionale cu organisme europene similare sau ale Uniunii Europene.

Consider că este necesar ca şi punctul de vedere al sistemului judiciar şi al CSM să se facă cunoscut la nivelul Comisiei Europene, nu doar cel preponderent al Executivului, prin Ministerul Justiţiei.

Apreciez, de asemenea că se impune a fi modificată Legea  sindicatelor nr. 54/2003, în sensul de a fi înlăturată interdicţia magistraţilor de a nu se putea constitui în sindicate, având în vedere că posibilităţile legale ale CSM de a asigura independenţa financiară a acestora este extrem de limitată, în contextul în care executivul reduce indemnizaţiile,  sub pretextul crizei economice, “păcălind” Curtea Constituţională  că măsura este temporară,  deşi toţi cetăţenii României au înţeles că ea va fi definitivă, lucru confirmat prin declaraţii de presă ale membrilor executivului,  în care se vorbeşte despre o ”posibilă creştere cu 10 % a salariilor bugetarilor în anul 2011, faţă de nivelul actual”.

Executivul a anunţat că de la 1 ianuarie 2011 va intra în vigoare o nouă lege de salarizare în sistemul bugetar, la elaborarea căruia, din nou, magistraţii  nu vor fi consultaţi, pentru că nu sunt organizaţi în sindicate.

Despre ce independenţă a judecătorului poate fi vorba în condiţiile în care, după reducerea de 25% a veniturilor, acesta nu-şi mai poate plăti creditele, fiind în pericol de evacuare din locuinţa ipotecată, când nu va mai avea cu ce să-şi plătească încălzirea locuinţei sau nu va putea asigura întreţinerea copiilor, deşi volumul său de activitate a crescut, iar posturile vacante au crescut de asemenea, obligându-l să lucreze peste program, fără a i se recunoaşte dreptul de a fi plătit pentru orele suplimentare? Calitatea actului de justiţie va creşte când judecătorul va fi preocupat de aceste lucruri? Vulnerabilitatea la corupţie va scădea?

 

 7.Modificarea unor acte normative privind domeniul justiţiei

Voi solicita  CSM să sesizeze Ministerul Justiţiei pentru iniţierea sau modificarea unor acte normative în domeniul justiţiei, în cazul în care necesitatea acestora  a rezultat din semnalele primite din teritoriu.

A. Personal sunt de părere că este absolut necesară modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, după cum urmează:

abrogarea textelor care prevăd posibilitatea ca Preşedintele României să poată refuza numirea unui procuror sau judecător ori numirea Preşedintelui ICCJ, vicepreşedintelui sau preşedinţilor de secţie ai acestei instanţe (posibilitate neprevăzută de lege în cazul procurorilor  cu funcţii de conducere), această posibilitate acordată de lege contravenind principiului constituţional al separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, prevăzut de art. 1 alin.4 din Constituţie; în momentul de faţă acest principiu este fără conţinut, atâta vreme cât un exponent al puterii executive poate lăsa Puterea judecătorească fără reprezentant oricât timp doreşte.

modificarea art. 44 privind promovarea judecătorilor la instanţele şi parchetele imediat superioare, în sensul  ca judecătorul şi procurorul care promovează la curţile de apel sau Parchetele de pe lângă acestea să aibă cel puţin 2 ani vechime în funcţia de judecător de tribunal sau procuror la parchetul de pe lângă acesta;

modificarea art. 52 privind promovarea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în sensul ca promovarea să se facă dintre persoanele care au îndeplinit  efectiv funcţia de judecător sa procuror cel puţin 12 ani, din care cel puţin 4 ani la Curtea de Apel sau Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ori Parchetul de pe lângă ICCJ, în specialitatea  secţiei în care urmează a se face promovarea;

modificarea reglementării pensiilor de serviciu, în sensul de a avea dreptul la această pensie doar  magistraţii care au o vechime de cel puţin 20 de ani numai în funcţia de judecător sau procuror, fără a  fi luată în considerare la calcularea acestei vechimi nici o altă perioadă în care a exercitat altă funcţie,  iar cuantumul  pensiei în plată să nu depăşească  85%  din venitul net obţinut în ultima lună de activitate.

– să se prevadă interdicţia magistraţilor pensionaţi, care înainte de data pensionării au făcut obiectul unei cercetări disciplinare nefinalizate până la data aprobării de către Plenul CSM a cererii de eliberare în funcţie,   de a putea fi reîncadraţi în funcţia de judecător şi procuror;

abrogarea art. 87 din Legea nr. 303/2004, care prevede că personalul de specialitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei, Consiliului

Superior al Magistraturii,  Institutul  Naţional de Expertize Criminalistice şi Institutul Naţional al Magistraturii, este asimilat judecătorilor şi procurorilor;

B. Sunt de părere că trebuie modificată Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, în sensul:

 – introducerea  interdicţiei  pentru membrii aleşi  de a promova pe durata mandatului;

 – introducerea prevederii că funcţiile de conducere deţinute de membrii aleşi devin vacante la data suspendării de drept;

– introducerea  interdicţiei  pentru magistraţii detaşaţi în aparatul CSM de a promova pe durata detaşării.

8.Îmbunătăţirea cadrului normativ elaborat de CSM

Voi solicita CSM să  modifice regulamentele şi hotărârile adoptate, în cazul în care necesitatea modificării acestora  a rezultat din semnalele primite din teritoriu, de la judecători şi procurori.

  1. A.   Procedura revocării membrilor aleşi ai CSM

Voi propune modificarea Regulamentului privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, după  consultarea magistraţilor şi asociaţiilor profesionale ale acestora, în sensul de a  deveni funcţională instituţia revocării membrilor aleşi.

B.Procedura de numire în funcţiile de conducere

Sunt de părere că trebuie modificată procedura de numire în funcţiile de conducere în sensul că, după expirarea termenului de depunere a candidaturilor, proiectele de management ar trebui să fie  aduse la cunoştinţa magistraţilor instanţei iar  Adunarea Generală  ar trebui consultată  asupra candidaturilor depuse, prin emiterea unui aviz (consultativ sau obligatoriu, în funcţie de opiniile exprimate de magistraţi cu privire la această intenţie de modificare).

C. Procedura de promovare la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie

Sunt de părere că actuala modalitate de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe baza unui interviu în faţa Plenului CSM,  este inadecvată, urmând ca ea să fie îmbunătăţită, după consultarea magistraţilor. Sunt de părere că promovarea pe baza unui concurs, organizat într-o manieră cât se poate de transparentă, ceea ce magistraţii au propus în Adunările Generale din primăvara  acestui an,  dar nu a fost luat în seamă de actualul CSM, reprezintă modalitatea cea mai adecvată atât pentru creşterea   calităţii actului de justiţie, având în vedere în special rolul său constituţional  privind interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, cât şi pentru creşterea credibilităţii ICCJ atât în faţa justiţiabililor cât şi în faţa celorlalţi magistraţi.

9. Elaborarea unei strategii pentru creşterea gradului de credibilitate al Justiţiei.

Voi pune în discuţia CSM necesitatea elaborării unei strategii pe termen mediu şi lung pentru creşterea gradului de credibilitate al Justiţiei şi atenuarea percepţiei negative asupra acesteia la nivelul publicului larg.

Acestea ar putea viza campanii susţinute de informare privind „mecanismul justiţiei”, sprijinul asociaţiilor profesionale ale magistraţilor şi organizaţiilor neguvernamentale,  reacţii prompte faţă de eventualele imixtiuni din partea celorlalte puteri ale statului, pentru a se asigura un echilibru cu aceste puteri, având în vedere că numai o Justiţiei puternică poate fi cu adevărat independentă.

04.08.2010                                                            Judecător

                                                                         Axinte Lăcrămioara

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s