Comisia de la Veneția despre Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție


Opinia din 19-20 octombrie 2018 (tabel comparativ engleză-română), tradusă cu ajutorul google translate.

Documentul original aici

 

80. As foreseen by the draft amending Law no. 304/2004 (Articles 881 – 889 ), it is proposed that a Section for the investigation of criminal offences in the judiciary (hereinafter “the Section”) be established within the Prosecutor’s Office attached to the High Court of Cassation and Justice. The Section will have exclusive competence for the prosecution of criminal offences committed by judges and prosecutors, including SCM members, even when other persons, in addition to judges and magistrates, are under investigation (this may include, for example, MPs, ministers, local elected officials, civil servants, etc.). The General Prosecutor shall solve conflicts of jurisdiction arising between the new Section and other structures within the Public Ministry. The Section will be managed by a Chief Prosecutor, appointed by the Plenum of the Superior Council of Magistracy, assisted by a deputy chief prosecutor, also appointed by the Plenum of the Superior Council of Magistracy. 80. Așa cum prevede proiectul de lege nr. 304/2004 (art. 881-889), se propune crearea Secției pentru cercetarea infracțiunilor penale în sistemul judiciar (denumită în continuare „secția”) la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Secția va avea competență exclusivă pentru urmărirea penală a unor infracțiuni săvârșite de judecători și procurori, inclusiv de membrii CSM, chiar dacă alte persoane, în afară de judecători și magistrați, se află în curs de investigare (aceasta poate include, de exemplu, parlamentari, miniștri, aleși funcționari, funcționari publici etc.). Procurorul General va soluționa conflictele de competență care apar între noua Secțiune și alte structuri din cadrul Ministerului Public. Secțiunea va fi condusă de un procuror șef, numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, asistat de un procuror-șef adjunct, numit de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii 
81. The initial proposal, i.e. to establish a separate Directorate for investigating judges and prosecutors (which would have been a separate Prosecutor’s office, such as DNA or DIICOT), was abandoned following strong criticism. It is noted, however, that currently, within the National Anti-Corruption Department, there is a service in charge of investigating corruption offences committed by magistrates. 81. Propunerea inițială, adică înființarea unei Direcții separate pentru investigarea judecătorilor și a judecătorilorprocurorii (care ar fi fost o procuratură separată, cum ar fi DNA sau DIICOT),a fost abandonat după o critică puternică. Se remarcă totuși că, în prezent, în cadrul sistemului naționalDepartamentul Anticorupție, există un serviciu responsabil cu cercetarea infracțiunilor de corupțiecomise de magistrați. 
82. There are different views within judicial circles in Romania on the opportunity and benefits of the new Section. 82. Există opinii diferite în cadrul cercurilor juridice din România cu privire la oportunitatea și beneficiile noii secții. 
83. The establishment of the new structure has raised questions and strong concerns, in particular as regards the reasons for its existence, its impact on the independence of judges and prosecutors and on the public confidence in the criminal justice system and in the Romanian judicial system, more generally.

Possible conflicts of competence with specialised prosecutor’s offices (such as DNA or DIICOT, especially with respect to already well-advanced investigations), and issues of effectiveness of centralising all such investigations in one single location are additional aspects that have raised concern. Finally, but not of a lesser concern, the possible rerouting of high-profile cases of corruption, which are pending with the DNA, has been pointed out as one of the most serious risks entailed, as, together with investigated judges and prosecutors, other persons investigated for corruption will be removed from the specialised jurisdiction of the DNA; this would undermine both DNA’s anti-corruption work and DNA as an institution.

83. Înființarea noii structuri a ridicat întrebări și preocupări puternice în special în ceea ce privește motivele existenței sale, impactul acesteia asupra independenței judecătorilor și aleprocurorilor și asupra încrederii publicului în sistemul de justiție penală și în general în sistemul judiciar. Posibile conflicte de competență cu procurorii specializați(cum ar fi DNA sau DIICOT, în special în ceea ce privește investigațiile deja avansate);iar problemele de eficiență a centralizării tuturor acestor investigații într-o singură locație suntaspecte suplimentare care au ridicat îngrijorarea. În cele din urmă, dar nu de o preocupare mai mică, posibila redirecționarea cazurilor de corupție de înaltă calitate, în curs de desfășurare cu ADN-ul, a fost subliniatăca unul dintre cele mai grave riscuri implicate, ca, împreună cu judecătorii și judecătorii investigați procurorii, alte persoane cercetate pentru corupție vor fi înlăturate din partea specializată ajurisdicțiiei DNA; acest lucru ar submina atât activitatea anti-corupție a DNA, cât și DNA-ulinstituţie. 
84. According to many interlocutors of the Venice Commission, there is no reasonable and objective justification for the necessity of creating a separate structure to investigate offences perpetrated within the judiciary since, despite isolated cases, there appears to be no widespread criminality among Romanian magistrates. According to DNA sources, in 2017, out of 997 defendants sent to trial for offences of high-level corruption, or assimilated, only six were acting as magistrates – three judges and three prosecutors. Consequently, questions have been raised as to the actual purpose of the creation of the new structure, and hence of the choice of applying a different legal treatment, in the framework of a highly sensitive field (criminal prosecution), to magistrates. In addition, singling out judges and prosecutors as the target of a special structure of public prosecution could also be interpreted as acknowledging a phenomenon of widespread corruption and criminality throughout the judiciary; this can only be detrimental to the image of the profession in Romania. 84. Potrivit mai multor interlocutori ai Comisiei de la Veneția, nu există  justificare rezonabilă și obiectivă a necesității creării unei structuri separate pentru investigarea infracțiunilor săvârșită în cadrul sistemului judiciar, deoarece, în ciuda cazurilor izolate, pare să nu existe o răspândire a criminalității în rândul magistraților români. Potrivit surselor DNA, în 2017, din 997 inculpații trimiși în judecată pentru infracțiuni de corupție la nivel înalt sau asimilați, doar șase au acționat ca magistrați – trei judecători și trei procurori. În consecință, au fost ridicate întrebăriîn ceea ce privește scopul real al creării noii structuri și, prin urmare, a alegerii aplicării unui tratament juridic diferit, în cadrul unui domeniu extrem de sensibil (urmărire penală),  magistraților. În plus, separarea judecătorilor și a procurorilor ca ținta unei structuri speciale procuratura publică ar putea fi interpretată și ca recunoașterea unui fenomen larg răspândit a corupției  și criminalității în sistemul judiciar; acest lucru nu poate decât să fie în detrimentul imaginii profesiei în România. 
85. Evidently, the organisation and structure of the Public Prosecution Service is a matter for the competent national authorities to decide. Also, the legislator’s concern for providing, in the framework of the proposed new Section, effective procedural guarantees to the magistrates concerned, is to be welcomed. 85. Evident, organizarea și structura Serviciului de urmărire penală este o problemă a autoritățile naționale competente să decidă. De asemenea, preocuparea legiuitorului de a furniza, în cadrul secției nou propuse, garanții procedurale eficiente pentru magistrați este binevenită. 
86. This is the case, in particular, of the involvement of the SCM in the appointment of the Section’s Chief prosecutor, as well as of prosecutors employed by the Section, through a projectbased competition organised by a special commission to be set up within the Council, as well as in their revocation. The Deputy Chief Prosecutor will be appointed by the SCM Plenum, upon motivated proposal by the Chief Prosecutor of the Section, from the prosecutors already appointed within the Section. The involvement of the Plenum (i.e., judges and prosecutors) is important since, although in the hands of the Chief prosecutor, the Section will deal with both prosecutors and judges (see proposed Articles 883 to 885 of Law no. 304). 86. Acesta este, în special, cazul implicării CSM în numirea Procurorului șef al Secției, precum și a procurorilor angajați de secție, printr-un concurs bazat pe proiecte organizat de o comisie specială care urmează să fie înființată în cadrul Consiliului, precum și în revocarea lor. Procurorul Șef adjunct va fi numit de Plenul CSM, la  propunerea motivată a procurorului șef al secției, dintre procurorii déjà numit în cadrul Secției. Implicarea Plenului (adică judecătorii și procurorii) este importantă,  deși în mâinile procurorului șef, secția se va ocupa atât de procurori cât și de judecători (a se vedea articolele 883-885 din propunerea de lege 304). 
87. Also, the precise description in the law of the criteria (including at least 18 years seniority as a prosecutor) and procedural conditions for selecting the best candidates provides for some important guarantees of quality, and hopefully of impartiality, for appointments in this sensitive section. 88. De asemenea, descrierea exactă în lege a criteriilor (inclusiv cel puțin 18 ani vechimeîn calitate de procuror) și condițiile procedurale pentru selectarea celor mai buni candidați constituie  câteva garanții importante de calitate și, sperăm, de imparțialitate, pentru numiri în aceast sensibilă secție. 
88. That being so, the Explanatory note to the draft law is silent on the reasons motivating the creation of the new Section. At the same time, the relevance of reported examples of recent abuses by prosecutors in the current framework (cases of judges being investigated for the content of their judicial decisions), which has been invoked as justifying the need for such structure, has been disputed. 88. În acest sens, nota explicativă la proiectul de lege nu conține niciun motiv pentru motivareacrearea noii Secții. În același timp, relevanța exemplelor raportate recent a abuzurile din partea procurorilor în actualul cadru (cazurile de judecători care au făcut obiectul unei investigații pentru conținutul deciziilor lor judiciare), care a fost invocată ca justificând necesitatea unor astfel de decizii privind această structură, a fost contestată. 
89. One may wonder whether the recourse to specialised anti-corruption prosecutors, with increased procedural safeguards for investigated judges and prosecutors, without creating a special structure for this purpose, would not be a more appropriate solution, if the objective of the legislator is indeed to combat and sanction corruption within the judiciary. The Venice Commission has acknowledged, in its work, the advantages of the recourse to specialised prosecutors, associated with appropriate judicial control, for investigating very particular areas or offences including corruption, money laundering, trading of influence etc. Otherwise, for other offences, the regular jurisdiction framework should be applicable, as for all other Romanian citizens. 89. Se poate întreba dacă recurgerea la procurorii specializați în domeniul combaterii corupției,  cugaranții procedurale sporite pentru judecătorii și procurorii investigați, fără a crea o structură specială în acest scop, nu ar fi o soluție mai potrivită, dacă obiectivul legiuitorul este într-adevăr să combată și să sancționeze corupția în cadrul sistemului judiciar.Comisiade la Venetia a recunoscut, în activitatea sa, avantajele recurgerii la o specializare a procurorilor, asociați cu un control jurisdicțional adecvat, pentru investigarea unor domenii sau domenii foarte specificeinfracțiunilor, inclusiv corupția, spălarea banilor, tranzacționarea influenței etc. În caz contrar, pentru alte infracțiuni, ar trebui să se aplice cadrul regulat de jurisdicție, ca și în cazul tuturor celorlalți cetățeni români. 
90. In these circumstance, while the choice of the means for fighting against offenses belongs to the national legislator, existing fears that the new structure would serve as an (additional) instrument to intimidate and put pressure on judges and prosecutors – especially if coupled with other new measures envisaged in their respect, such as the new provisions on magistrates’ material liability – may be seen as legitimate and should not be ignored. Additional consultations, effective and comprehensive, with the profession, should help to identify the most suitable framework for combating offences, including corruption within the judiciary. In any event, the adherence of the profession to the proposed model is an essential precondition for its effectiveness. 90. În aceste circumstanțe, în timp ce alegerea mijloacelor de combatere a infracțiunilor aparține legiuitorului național, temerile existente că noua structură ar servi ca un  instrument (suplimentar) pentru a intimida și a exercita presiuni asupra judecătorilor și procurorilor – în special dacă este cuplat cu alte măsuri noi avute în vedere în privința lor, cum ar fi noile dispoziții privind răspunderea materială a magistraților – poate fi văzută ca legitimă și nu trebuie ignorată. Consultări suplimentare,eficiente și cuprinzătoare, cu profesia, ar trebui să contribuie la identificarea celui mai potrivitcadru pentru combaterea infracțiunilor, inclusiv a corupției în cadrul sistemului judiciar. În orice caz,aderarea profesiei la modelul propus este o condiție esențială pentru aceasta eficacitate. 
165. The Venice Commission therefore recommends to Romanian authorities to:

……………………………………………………………

– Reconsider the proposed establishment of a separate prosecutor’s office structure for the investigation of offences committed by judges and prosecutors; the recourse to specialized prosecutors, coupled with effective procedural safeguards appears as a suitable alternative in this respect ;

Prin urmare, Comisia de la Veneția recomandă autorităților române:……………………………………………………….- Reconsiderarea înființării propunerii   unei structuri separate a procuraturii pentru investigarea infracțiunilor comise de judecători și procurori; recursul la procurorii speciali, împreună cu garanții procedurale eficiente, apar ca alternativă adecvată în acest sens; 

 

 

 

Reclame
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s