E doar „Pohta ce-am pohtit!”?


Într-un comunicat de presă, domnul Președinte Iohannis  a anunțat că a refuzat toate cele 5 propuneri făcute de Ministrul Justiției pentru funcții de conducere din cadrul unor structuri de parchet.

Deși Legea 303/2004 îl obliga pe domnul Președinte să motiveze refuzul, în comunicat a indicat doar  două articole din Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, respectiv art. 54 alin. (2) și art. 48 alin. (10) și (12), ceea ce este practic echivalent cu o nemotivare.

Speculând însă pe baza articolelor de lege indicate, dacă refuzul s-a bazat pe împrejurarea că nu au fost anexate propunerilor adeverințe emise de CNSAS, care să ateste că fiecare persoană propusă nu ar fi fost lucrător sau colaborator al serviciilor de informații înainte de 1990, cred că Administrația Prezidențială ar trebui să publice în integralitate toate actele anexate propunerilor anterioare, de la data investirii în funcția de Președinte al României, pentru a elimina orice suspiciune de folosire a dublei măsuri în evaluarea legalității propunerilor pe care le-a avut în față de-a lungul mandatului.

Trebuie precizat că toți judecătorii și procurorii născuți înainte de 1970 au fost verificați de CNSAS la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, începând cu anul 2005, iar adeverințele care atestă necolaborarea sunt disponibile pe site-ul instituției .

Consiliul Superior al Magistraturii, într-un comunicat publicat astăzi, pare să îl contrazică pe domnul Președinte Iohannis, afirmând că  „la emiterea avizelor au fost avute în vedere toate aspectele de legalitate a procedurii.”. Cu alte cuvinte, Consiliul Superior al Magistraturii nu a identificat nicio nelegalitate în procedura de numire a procurorilor.

Și Parchetul General îl contrazice pe Președintele României!
Toate propunerile făcute de ministrul Justiției, avizate de secția de procurori din cadrul CSM, au fost făcute cu respectarea condițiilor de legalitate. Toate cele cinci doamne procuror au fost verificate anterior și CNSAS-ul atestase prin adeverințele emise că nu au fost lucrători sau colaboratori al Securității.
Prin urmare, invocarea unei așa-zise nelegalități pare că a fost doar un pretext.
Este absolut paradoxal să fie respinse propunerile de numire în funcţii de conducere din cadrul DNA, DIICOT şi PICCJ pe motiv că n-ar exista dovezi de necolaborare cu serviciile, și totodată să se refuze revocarea din funcție a Procurorului General  pentru care există dovada indubitabilă  că a semnat un Protocol secret de cooperare cu SRI.
Cum nu cred că putem specula, cu temei, că ar fi vorba în realitate de o discriminare de gen și nici prin Raportul MCV nu s-a făcut recomandarea să fie abandonată orice procedură de numire a procurorilor în funcțiile de conducere din structurile de parchet,  iar trei dintre propuneri aveau avizul pozitiv al secției pentru procurori din cadrul CSM, este foarte posibil să fie vorba doar de „Pohta ce-am pohtit!”.

 

 

 

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s