Cum am ajuns aici?


Un comunicat de presă al Inspecției Judiciare a produs șoc în societatea românească!

De la 1 ianuarie 2014 și până în 30 iulie 2018 Direcția Națională Anticorupție a soluționat un număr de 1965 de cauze, privind 3420 de magistrați (2193 de judecători și 1227 de procurori), și mai are în lucru 415 cauze, privind 474 de judecători și 346 de procurori.

Așadar, în doar 4 ani și jumătate Direcția Națională Anticorupție a cercetat fapte  penale reclamate a fi fost săvârșite de un număr de 2193 judecători și 1227 procurori , aproximativ 50 % din numărul total al judecătorilor și procurorilor (4479  judecători  și 2622 procurori în funcție  la 1 ianuarie 2017, potrivit Raportului CSM privind starea justiției 2017).

Este foarte posibil ca, în foarte multe dosare, judecătorii şi procurorii vizaţi  să nu fi avut nicio calitate, în sensul că nu s-a început urmărirea penală împotriva lor, astfel încât nu au putut lua cunoştinţă de conţinutul plângerii, de vechimea dosarului, de probele administrate dar nici măcar de soluţia dispusă (dacă a fost de clasare), astfel încât din punct de vedere legal nu aveau nici un motiv de abţinere.

Într-un editorial de presă, asupra acestei situaţii se exprimă următoarea opinie, cu care sunt întrutotul de acord:

„Intr-o proportie covarsitoare, judecatorii si procurorii care au avut si au dosare penale in ultimii patru ani sunt victimele unor plangeri. Indreptatite sau neindreptatite. Plangeri facute de cetateni de buna sau de rea credinta. Plangeri penale. Directia Nationala Anticoruptie ar fi avut obligatia sa dovedeasca o celeritate deosebita fata de toate plangerile penale, care ii au drept subiecti pe judecatorii si procurorii aflati in functie. Pentru ca daca acestia se fac vinovati de savarsirea unor infractiuni, data fiind meseria lor si puterea pe care o au asupra destinelor unor oameni, ei trebuie de urgenta trasi la raspundere, scosi din sistem si sanctionati drastic pentru faptele lor. Daca, dimpotriva, acesti judecatori si procurori sunt nevinovati si sunt doar victime ale unor plangeri penale facute cu rea credinta, atunci, din nou, celeritatea anchetatorilor DNA trebuie sa fie maxima, pentru ca asupra acestor oameni, care participa la actul de Justitie, sa nu planeze nicio suspiciune. Concret, este firesc ca cetateni Romaniei sa nu mai aiba incredere in Justitie, de vreme ce mai bine de jumatate dintre persoanele care fac anchete si impart dreptatea poarta, conform presedintelui Klaus Iohannis, stigmatul de „penali”.

Cred că este absolut necesar să se analizeze cu maximă responsabilitate, la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii, care au fost cauzele care au determinat acest fenomen de reclamare în masă a judecătorilor şi procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie, dar mai ales modul în care a fost gestionat acest fenomen, începând de la durata de soluţionare a unei cauze şi până la măsuri ce ar fi putut fi luate pentru a sancţiona persoanele de rea-credinţă care au formulat denunţuri sau plângeri pentru fapte nereale.

Reclame
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s