Interactiunea dintre sistemului judiciar din Romania si serviciile de informatii, potrivit Opiniei preliminare a Comisiei de la Venetia din 13 iulie 2018 (tabel comparativ engleză-română)


e. Interaction between the judiciary and the intelligence services

90. Concerns over the (unlawful) involvement of the Romanian secret intelligence agencies, in the judiciary, have been a prominent subject in the public debate, in recent years, raising questions and controversy around the independent functioning of the Romanian judiciary and the necessary guarantees to combat such interference.

91.The recent memory of the communist regime, marked by widespread interference of the former political police in most sectors of public, but also private life, has contributed to the tense climate surrounding these sensitive, multifaceted, matters.

92. Some representatives of professional associations of magistrates, of official authorities and civil society have highlighted the issue of involvement of the intelligence service in the judicial process, based on secret orders or decisions and co-operation protocols, and have also pointed to the unsolved question of possible undercover agents among the magistrates, as a real threat to the independence of the judiciary and to fundamental rights.

93. The Constitutional Court, in 2016 (Decision No.51 of 16 February 2016), declared as unconstitutional ambiguous provisions of the Criminal Procedural Code having allowed involvement of the intelligence service in the criminal investigation.

94.   At the same time, many high-level corruption cases have been investigated by the DNA with the – officially acknowledged – technical support of the Romanian Intelligence Service. In view of alleged lack of clarity and transparency concerning the legal basis for such support, and of sufficiently effective mechanisms of control, uncertainty persists among the public as to the nature, the extent and the legality of the involvement of the intelligence service, with worrying consequences on the public trust in the way in which justice is administered.

95. According to explanations provided to the Venice Commission delegation, the above support was justified by legal and technical imperatives linked to the enforcement of special investigation measures in complex corruption cases, the intelligence service having been, until the decision of the Constitutional Court in 2016, the only authority technically equipped for such measures and legally authorised to use the concerned technical means. At the same time, criticising the involvement of the intelligence services is seen by some stakeholders (including prosecutors) as being motivated by Romania’s successes in fighting corruption, and a reflection of the efforts made to counter this fight.

96.  The confirmation, lately, of the existence of co-operation protocols signed, in the past years, by the Romanian Intelligent Service with the different institutions of the judiciary, has contributed to an increased sense of unease around these matters in Romania. Recently unveiled to the public, the contents of protocols signed with the Office of the Prosecutor General to the High Court of Cassation and Justice, including DNA’s Office, with the Superior Council of Magistracy, but also with the High Court of Cassation and Justice, have drawn great public interest and concern.

97. It is not the mandate of the Venice Commission within the framework of this opinion to take a view on the above processes and concerns, nor to assess the legal and practical implications of the above-mentioned protocols. It belongs to the different parties involved (specialised parliamentary committees and other bodies with supervising tasks over the activities of intelligence services, but also to judicial institutions, magistrates, judicial council, intelligence services) to establish facts, roles and – probably shared – responsibilities. A thorough review of the legal rules on the control of the intelligence services seems necessary.

98. The Venice Commission would like to underline that the requirements of independence and impartiality of justice are at the core of a democratic society governed by the rule of law, and that states must provide all the conditions necessary for the judiciary, and its members, judges and prosecutors, to perform their duties in full observance of those requirements, free from undue political or other influence.

99. Against the above background, the concern of the legislator for improved legal mechanisms to prevent and combat undue interference appears as legitimate (see in particular new Articles 6-7 and Article 48 (10) of Law no. 303/2014).

 

100. New Articles 6 and 7 of Law no. 303 provide for a ban on infiltration of the judicial authorities by intelligence services, a system of “screening” of judges and prosecutors for being undercover intelligence operatives, as well as sanctions for such cases, and new transparency rules.

101. A specific provision (new paragraph 21 of Article 6) is introduced as the legal basis authorising “lustration” in the justice system: “Affiliation as a collaborator of the intelligence bodies, as political police, has the effect of releasing the person concerned from office”.

102. Further provisions in the new text of Article 7 of Law no. 303 are aimed at preventing and addressing such interference, by way of a prohibition imposed on judges and prosecutors, subject to the sanction of dismissal, from being or having been collaborators, operative workers, under-cover informants of any intelligence service. An individual statement of non-affiliation to such services is required every year from judges and prosecutors. While such obligation already exists in the current legislation, a notable change is that the truthfulness of the nonaffiliation statement will be checked every year, for each statement, by the Supreme National Defence Council (CSAT). The decision taken by the CSAT can be appealed to a court. A first version of this mechanism entrusting specialised parliamentary commissions, together with CSAT, with such verification, was declared unconstitutional.

103. A further novelty is that intelligence service officers are forbidden, under harsh criminal sanctions, to recruit magistrates as operative workers, including under-cover informants or collaborators.

104. Also, as a protection against hidden rules or agreements, new publicity rules are being introduced concerning inter-institutional agreements involving judicial institutions as well as for core documents for the judicial organisation and operation or affecting the conducting of judicial procedures. Under the proposed amendment, these shall represent information of public interest, to which free access is guaranteed (new Article 7 (9) of Law no. 303/2014).

105. While questions may be raised in terms of their actual practicability, given the crucial importance, in the current Romanian context, of the independence of the Romanian judiciary and its image of independence, including for the continuation of the country’s anti-corruption efforts, the proposed system for screening magistrates, if coupled with adequate procedural safeguards and a right of appeal to a judicial body, appears as acceptable in general. However, a wide interpretation of terms such as “informant” or “collaborator” would forbid Romanian magistrates – judges and prosecutors – from ever being or having been in contact with the intelligence services even for legitimate purposes. It would thus be helpful to better specify the terms in new Article 7 (3) of Law no. 303: “operative workers, including under cover, informants or collaborators.” In addition, it is difficult to understand why it is necessary and appropriate to ask judges to make an annual statement that they have not been collaborators of the intelligence services.

106. Also, it is one thing to forbid the intelligence agency from recruiting judges or prosecutors – this is obviously justified. At the same time, for such measures to be efficient, it is essential for them to be combined with a thorough review of the legal rules on the control of the intelligence services with the objective of establishing a satisfactory holistic system of control, capable of upholding respect for the rule law, democratic oversight and providing legitimacy in the eyes of the public. The investigation of corruption, as with other economic offences, should primarily be a matter for the police and the prosecutor. Many other countries have established dedicated police and prosecutor bodies, with specialist competence in the field of corruption. Thus, it would seem appropriate for Romania, in line with the judgment of the Constitutional Court (see above) to strengthen within the police the necessary technical capacity for investigation (surveillance etc.). In making such a change, it is also particularly important to minimize dangers of political interference with anti-corruption investigations by providing appropriate mechanisms to safeguard the integrity of such specialist police and prosecutorial bodies (see above, 2.c).

 

 

 

 

 

e.Interactiunea dintre sistemul judiciar și serviciile de informații

90. Preocupările legate de implicarea (ilegală) a agențiilor de informații secrete românești în sistemul judiciar au constituit un subiect important în dezbaterea publică, în ultimii ani, ridicând întrebări și controverse în legătură cu funcționarea independentă a sistemului judiciar român și cu garanțiile necesare pentru a combate astfel de interferențe.

91. Memoria recentă a regimului comunist, marcată de intervenția larg răspândită a fostei poliții politice în majoritatea sectoarelor publice, dar și a vieții private, a contribuit la climatul tensionat în privința acestor probleme sensibile și multilaterale.  

92. Unii reprezentanți ai asociațiilor profesionale ale magistraților, ai autorităților oficiale și ai societății civile au subliniat problema implicării serviciului de informații în procesul judiciar, bazată pe ordine sau decizii secrete și pe protocoale de cooperare, și au subliniat și problema nerezolvată a posibili agenți sub acoperire în rândul magistraților, ca o adevărată amenințare la adresa independenței sistemului judiciar și a drepturilor fundamentale. 

93. Curtea Constituțională, în anul 2016 (Decizia nr.51 din 16 februarie 2016), a declarat ca neconstituționale prevederi ambigue ale Codului de procedură penală care au permis implicarea serviciului de informații în procesul penal. 

 94. În același timp, multe cazuri de corupție la nivel înalt au fost investigate de către DNA cu ajutorul – oficial recunoscut – suport tehnic al Serviciului Român de Informații. Având în vedere pretinsa lipsă de claritate și transparență în ceea ce privește temeiul juridic al unui astfel de sprijin și mecanisme de control suficient de eficiente, persistă incertitudinea publicului în ceea ce privește natura, întinderea și legalitatea implicării serviciului de informații, cu îngrijorătoare consecințe asupra încrederii publice în modul în care se administrează justiția.  

 95. Conform explicațiilor furnizate delegației Comisiei de la Veneția, susținerea de mai sus a fost justificată de imperativele juridice și tehnice legate de aplicarea măsurilor speciale de investigare în cazuri complexe de corupție, serviciul de informații fiind, până la decizia Curții Constituționale din 2016, singura autoritate tehnic echipată pentru astfel de măsuri și autorizată legal să utilizeze mijloacele tehnice în cauză. În același timp, criticarea implicării serviciilor de informații este văzută de unele părți interesate (inclusiv procurorii) ca fiind motivată de succesele României în combaterea corupției și o reflectare a eforturilor depuse pentru combaterea acestei lupte  

  96. Confirmarea, în ultima perioada, a existenței protocoalelor de cooperare semnate în ultimii ani de către Serviciul Roman de Informatii cu diferitele instituții ale sistemului judiciar a contribuit la un sentiment sporit de neliniște în legătură cu aceste aspecte în România. Recent dezvăluit publicului, conținutul protocoalelor semnate cu Biroul  Procurorului General al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv Biroul DNA, al Consiliului Superior al Magistraturii, dar și al Înaltei Curți de Casație și Justiție, atrage un mare interes public și preocupare.  

 97. Nu este mandatul Comisiei de la Veneția, în cadrul prezentului aviz, de a lua o poziție cu privire la procesele și preocupările de mai sus și de a evalua implicațiile juridice și practice ale protocoalelor menționate mai sus. Acesta aparține diferitelor părți implicate (comisii parlamentare specializate și alte organisme cu sarcini de supraveghere asupra activităților serviciilor de informații, dar și instituțiilor judiciare, magistraților, consiliilor judiciare, serviciilor de informații) pentru a stabili fapte, roluri și – probabil, responsabilități comune. Este necesară o revizuire aprofundată a normelor juridice privind controlul serviciilor de informații.   

 98. Comisia de la Veneția ar dori să sublinieze că cerințele privind independența și imparțialitatea justiției se află în centrul unei societăți democratice guvernate de statul de drept și că statele trebuie să ofere toate condițiile necesare pentru ca sistemul judiciar, judecătorii și procurorii, să-și îndeplinească îndatoririle cu respectarea deplină a acestor cerințe, fără influențe politice sau de altă natură nejustificate.  

99. În contextul anterior, preocuparea legiuitorului de a îmbunătăți mecanismele juridice de prevenire și combatere a ingerințelor nejustificate pare a fi legitimă (a se vedea în special noile articole 6-7 și articolul 48 alineatul 10 din Legea 303/2014).   

100. Noile articole 6 și 7 ale Legii nr. 303 prevăd interzicerea infiltrării autorităților judiciare de către serviciile de informații, un sistem de „screening” al judecătorilor și procurorilor pentru a fi agenți de informații sub acoperire, precum și sancțiuni pentru astfel de cazuri și noi reguli de transparență.  

101. O dispoziție specifică (noul paragraf 21 al articolului 6) este introdusă ca temei juridic care autorizează „lustrația” în sistemul justiției: „Afilierea ca colaborator al organelor de informații, ca poliție politică, are ca efect eliberarea persoanei în cauză “.  

102. Alte prevederi din noul text al articolului 7 din Legea nr. 303 vizează prevenirea și soluționarea unor astfel de ingerințe prin interdicția impusă judecătorilor și procurorilor, sub sancțiunea concedierii, de a fi colaboratori sau  lucrători operativi, informatori sub acoperire  ai  oricărui serviciu de informații. O declarație individuală privind ne-afilierea la astfel de servicii este solicitată în fiecare an de la judecători și procurori. Deși o astfel de obligație există deja în legislația actuală, o schimbare notabilă este că veridicitatea declarației de neafiliere va fi verificată în fiecare an, pentru fiecare declarație, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Decizia luată de CSAT poate fi atacată în instanță. O primă versiune a acestui mecanism care a conferit comisiilor parlamentare specializate, împreună cu CSAT, o astfel de verificare, a fost declarată neconstituțională.     

 

  103. O altă noutate este că ofițerilor serviciilor de informații  le este  interzis, ​​în baza unor sancțiuni penale dure,  să recruteze magistrați ca lucrători operativi, inclusiv informatori acoperiți  sau colaboratori. 

 

104. De asemenea, ca protecție împotriva regulilor sau acordurilor ascunse, se introduc noi reguli de publicitate privind acordurile interinstituționale care implică instituțiile judiciare, precum și documentele de bază pentru organizarea și funcționarea judiciară sau care afectează desfășurarea procedurilor judiciare. Conform modificării propuse, acestea reprezintă informații de interes public, la care este garantat accesul liber (noul articol 7 (9) din Legea nr. 303/2014).  

 105. Deși întrebările pot fi ridicate în termeni de practicabilitate reală, având în vedere importanța crucială, în contextul actual al României, a independenței sistemului judiciar român și a imaginii sale de independență, inclusiv pentru continuarea eforturilor anticorupție ale țării, sistemul de examinare a magistraților, dacă este cuplat cu garanții procedurale adecvate și cu dreptul de a se adresa unui organism judiciar, pare acceptabil în general. Cu toate acestea, o interpretare largă a termenilor cum ar fi „informator” sau „colaborator” ar interzice magistraților români – judecători și procurori – să fi fost vreodată sau să fi avut contact cu serviciile de informații chiar și în scopuri legitime. Astfel, ar fi util să se precizeze mai bine termenii din noul articol 7 (3) din Legea nr. 303. „lucrători operativi, incusiv acoperiți, informatori sau colaboratori”. În plus, este greu de înțeles de ce este necesar și potrivit să se ceară  judecătorilor să facă o declarație anuală că nu au colaborat cu serviciile de informații. 

 

106. De asemenea, este interzis agenției de informații să recruteze judecători sau procurori – acest lucru este în mod evident justificat. În același timp, pentru ca aceste măsuri să fie eficiente, este esențial ca acestea să fie combinate cu o revizuire amănunțită a regulilor juridice privind controlul serviciilor de informații, în scopul stabilirii unui sistem satisfăcător de control holistic, capabil să susțină respectarea legii statului, supravegherea democratică și asigurarea legitimității în ochii publicului. Investigarea corupției, ca și în cazul altor infracțiuni economice, ar trebui să fie în primul rând o problemă a poliției și a procurorului. Multe alte țări au creat organe de poliție și procuratură dedicate, cu competențe de specialitate în domeniul corupției. Astfel, ar fi potrivit ca România, în conformitate cu hotărârea Curții Constituționale (a se vedea mai sus), să consolideze în cadrul poliției capacitatea tehnică necesară pentru investigare (supraveghere etc.). Pentru a face o astfel de schimbare, este de asemenea deosebit de important să se minimalizeze pericolul intervenției politice în anchetele anticorupție prin asigurarea unor mecanisme adecvate pentru a proteja integritatea unor astfel de organe de poliție și de procuratură specializate (a se vedea mai sus, 2.c). 

 

Documentul oficil al Comisiei aici

Reclame
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s