Ce fel de om este judecătorul Lăcrămioara Axinte (III)?


Judecătorul Lăcrămioara Axinte este omul care, în anul 2009, având grad de judecător de tribunal, proaspăt obținut ca urmare a promovării pe loc, a hotărât să accepte o provocare, să-și schimbe specializarea penală, să devină judecător sindic și membru al colectivului de judecători în Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal din cadrul Tribunalului Botoșani, pentru că din această secție se pensionaseră doi judecători și nu exista o altă variantă optimă pentru a funcționa corespunzător.

La Tribunalul Botoșani, în primii doi ani după transfer, am petrecut week-end-urile studiind dosarele repartizate, iar Crăciunul, Paștele și toată vacanța judecătorească motivând hotărârile judecătorești, băiatul meu, adolescent fiind acum, reproșându-mi adesea că mă aștepta cu orele, până se întuneca afară, să mă întorc acasă.

Anul trecut am avut cel mai mare rol din toată instanța, pe toată linia: intrate, total de soluționat,  soluționate, redactate, închise, dar și multe restanțe la redactate,  deși am petrecut cel puțin 2 weekend-uri pe lună la serviciu și am plecat seara acasă, când termina și băiatul meu orele de clasă (a învățat după-amiază), fără să primesc vreun ban în plus și fără posibilitatea a mi se acorda timp liber corespunzător.

Judecătorul Lăcrămioara Axinte este omul care, intrat în sistem, a constatat de foarte devreme că, uneori, părțile, nemulțumite de hotărârile pronunțate, reclamă judecătorul făcând sesizări calomnioase, cum ar fi aceea că ar fi fost „de notorietate” că un judecător stagiar dă câștig de cauză numai celor ce își „cumpără” dreptatea, deși judecătorul, străin în localitatea în care fusese repartizat, pronunțase abia câteva   zeci de hotărâri.

E drept că, pe acea vreme, exista suficientă înțelepciune în sistem, încât unei asemenea sesizări să nu i se dea nici un curs, chiar dacă Inspecția judiciară aparținea de Ministerul Justiției, fiind trimisă spre atașare la dosarul de recurs, ce nu fusese încă soluționat.

Altă dată a constat că părțile ar face orice pentru „a scăpa” de un judecător care nu le este pe plac, cum ar fi să propună în apărare, inculpați fiind, un martor care, după ce a jurat cu mâna pe Biblie că va spune adevărul, a declarat că a auzit pe partea vătămată, care îi avea ca adversari pe fiii unui cunoscut om de afaceri, că va câștiga sigur procesul, deoarece „a aranjat” cu judecătorul,  sau să formuleze o cerere de recuzare în care să afirme că nepotul de soră al judecătorului este angajat la avocatul părții adverse, deși singurul nepot de soră al judecătorului era minor de 14 ani.

Judecătorul Lăcrămioara Axinte este omul care a constatat că, uneori, chiar prietenii pot afirma că în magistratură se intră doar dacă dai bani, deși cunosc bine că provii dintr-o familie de oameni simpli și n-ai fi avut în veci bani să cumperi un concurs organizat la nivel național,  sau că familia îți poate reproșa că ai salariu prea mare, deși cunoaște bine ce implică acest statut.

 

 

 

 

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s