Despre amanarea repetata, prin ordonante de urgenta sau legi, a posibilitatii de a executa silit unele hotarari judecatoresti si respectarea Constitutiei Romaniei


Executarea silita a unora dintre  hotararile judecatoresti, pronuntate de instantele din Romania, a fost amanata de puterea executiva pentru prima data, dupa cunostinta mea, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 75/2008, care privea doar pe cele obtinute de personalul din sistemul justitiei, si apoi continuata si extinsa la intreg personalul din sistemul bugetar prin: OUG. nr. 71/2009, OUG nr. 18/2010, OUG nr. 45/2010 si OUG nr. 113/2010.

Daca, in prima ordonanta in discutie, imposibilitatea  legala a executarii silite a unor hotarari judecatoresti se limita la 18 luni de la data intrarii in vigoare, urmatoarele ordonante au extins-o succesiv,  executarea silita integrala a tuturor hotararilor judecatoresti privind drepturi salariale obtinute de personalul bugetar devenind  imposibila pana in anul 2014.

Recenta decizie a Comisiei Buget, finante,  banci, din cadrul Camerei Deputatilor, de a adopta unele amendamente, propuse de Comisia juridica a aceleiasi Camere, decizie care, daca va fi imbratisata de Plenul Camerei Deputatilor, va face si mai indepartata speranta creditorilor de a obtine realizarea concreta a drepturilor obtinute prin hotarari judecatoresti,  cred ca readuce in actualitate compatibilitatea acestor dispozitii legale cu Constitutia Romaniei.

I. Raportand dispozitiile  din Ordonantele de Urgenta in discutie, ca si amendamentele propuse de Comisia juridica a Camerei Deputatilor, la dispozitiile art. 1 alin. 4 din Constitutie, care prevad  ca: “Statul se organizeaza potrivit principiului separatiei si echilibrului puterilor – legislative, executive si judecatoreasca – in cadrul democratiei constitutionale”, se constata ca Guvernul Romaniei (si, se pare, in curand chiar Parlamentul) intervine in actul de justitie, stabilind, prin ordonante de urgenta sau legi, daca si cand pot fi executate silit unele dintre hotararile judecatoresti.

In considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 188 din 2 martie 2010, prin care au fost respinse obiectiile de neconstitutionalitate privind OUG nr. 71/2009, s-a
retinut ca nu ar exista nici o imixtiune in actul de justitie, intrucat: “Guvernul
nu refuză aplicarea hotărârilor judecătoreşti, ci, din contră, le recunoaşte şi
îşi ia angajamentul ferm de a le
executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile şi obiective stabilite în actul normativ contestat” si ca “nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătoreşti”.

In realitate, insa, Guvernul si-a incalcat “angajamentul ferm” de a executa hotararile judecatoresti, asa cum s-a prevazut in OUG. Nr. 71/2009, respectiv ca:

“  a) în anul 2010 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2011 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2012 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu”, din hotararile judecatoresti devenite executorii pana la 31 decembrie 2009.

Dupa ce Decizia Curtii Constitutionale a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei (la data de 14.04.2010), iar   considerentele acesteia au ajuns la cunostinta publicului si trebuiau cunoscute si de Guvernul Romaniei,  la data de 19 mai 2010, a adoptat o alta ordonanta de urgenta, OUG nr. 45/2010,  modificand art. 1 din OUG nr. 71/2009 si  stabilind ca plata  hotararilor judecatoresti devenite executorii pana la 31 decembrie 2009 se va face dupa un alt calendar, respectiv:

“a) în anul 2012 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu;

b) în anul 2013 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu;

c) în anul 2014 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu”.

In prezent, Parlamentul Romaniei, prin Legea de aprobare a OUG nr. 71/2009, intentioneaza sa modifice din nou “angajamentul ferm” luat de Guvernul Romaniei, prin OUG. Nr.71/2009,  ducand in derizoriu plata acestor drepturi,
respectiv:

a) in anul 2012 se plateste 5% (ce nu acopera nici macar indexarea cu indicele preturilor de consum, care a fost intre ian.2010 si pana in august 2011 de 108,33%);

b) în anul 2013 se plăteşte 10% din valoarea titlului executoriu,

c) în anul 2014 se plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu,

d) în anul 2015 plăteşte 25% din valoarea titlului executoriu,

e)      în 2016 se plăteşte 35% din valoarea titlului executoriu”

Aceasta noua amanare echivaleaza, in fapt,  cu lipsirea unor hotarari judecatoresti de efecte, atata timp cat  cel care a obtinut recunoasterea unui  drept in fata unei instante judecatoresti nu-si poate valorifica dreptul pe calea executarii silite.     

In eventualitatea sesizarii cu o obiectie  de neconstitutionalitate  a legii de
aprobare a OUG. nr. 71/2009,  sau cu o exceptie de neconstitutionalitate a OUG. Nr. 45/2010, va decide Curtea Constitutionala ca legea sau ordonanta nu incalca principiul separatiei puterilor in stat, consacrat de art. 1 alin. 4 din Constitutia Romaniei?

II.  Raportand prevederile din Ordonantele de Urgenta in discutie, ca si amendamentele propuse de Comisia juridica,  la dispozitiile  art. 16 alin.1 si 2 din Constitutia Romaniei, care consacra principiul egalitatii in drepturi, se constata ca  prin acestea se instituie o dubla discriminare intre cetatenii acestei tari.

Pe de o parte, discriminarea se instituie intre creditorii   salariati sau fosti salariati ai institutiilor statului ce detin hotarari judecatoresti prin care au obtinut drepturi natura
salariala,  creditori care nu-si pot valorifica aceste aceste drepturi prin executare silita asupra institutiilor statului  si creditorii care au obtinut prin hotarari judecatoresti recunoasterea unor drepturi de alta natura, care au dreptul de a cere executarea silita
contra institutiilor statului, cum ar fi: restituirea unor taxe incasate cu
incalcarea legislatiei comunitare, plata unor prestatii efectuate in baza unor
contracte, etc.

Pe de alta parte, se instituie o discriminare intre creditorii posesori ai altor titluri executorii, cum ar fi: acte notariale, contracte de asistenta juridica incheiate de avocati, contracte bancare, contracte de leasing, bilete la ordin sau cec-uri, creditori care isi
pot obtine drepturile prin executare silita, si creditorii posesori ai unor
hotarari judecatoresti. Astfel, o hotarare judecatoreasca  prin care s-a obtinut un drept de natura salariala contra unei institutii publice nu are nici o valoare in Romania, pe
cand chiar inscrisurile sub semnatura privata, cum sunt unele dintre cele
enumerate anterior,  au o insemnatate maxima, putand fi puse in executare oricand.

Faptul de a lipsi  doar pe unii cetateni ai Romaniei
de dreptul de a se bucura de  bunurile obtinute printr-o hotarare judecatoreasca
,  respectiv doar pe cei  de detin creante salariale contra
institutiilor publice, in conditiile in care criza economica, invocata ca justificare a masurii, a afectat pe toti cetatenii Romaniei, pe toate persoanele fizice si juridice din Romania: salariati, particulari, societati comerciale,  institutii publice, etc. poate  fi considerata ca avand un scop legitim si ca pastrand un raport rezonabil intre mijloacele folosite si scopul urmarit?

Va decide Curtea Constitutionala din Romania, sesizata cu o eventuala exceptie de necontitutionalitate,  ca aceasta masura este  conforma cu art. 14 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si jurisprudenta  Curtii pentru Apararea Drepturilor Omului?

III. Dispozitiile Ordonantelor de Urgenta aratate mai sus, ca si iminenta modificare a acestora, ce se preconizeaza a fi adusa prin legea de aprobare, incalca in mod flagrant si dispozitiile art. 21 alin. 1-3 din Constitutia Romaniei,  privind accesul liber la justitie.

Potrivit jurisprudentei Curtii pentru Apararea Drepturilor Omului, de la Strassbourg, dreptul de a putea recurge la executarea silita pentru respectarea unei hotarari judecatoresti  reprezinta o garantie a dreptului de acces la justitie, consacrat in art. 6 din Conventie: “Dreptul de acces la justiţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă şi obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părţi” (Immobiliare Saffi împotriva Italiei, Sandor împotriva României)

In Romania acest drept este ingradit prin ordonantele in discutie, desi art. 21 alin.2 din
Constitutia Romaniei prevede in mod expres ca nici o lege nu poate ingradi
exercitarea acestui drept.  Dreptul de acces la o instanta trebuie sa fie efectiv si nu pur teoretic, iluzoriu, cum se intampla in Romania de la adoptarea primei ordonante de suspendare a executarii silite a unor hotarari judecatoresti, respectiv OUG nr. 75/2008.

Prin dispozitii legale neconstitutionale, hotararile judecatoresti sunt transformate  in
hartii fara nici o valoare, drepturile obtinute prin aceste hotarari neputand fi executate  silit vreodata, pentru ca, an de an, executarea silita se  amana.

Curtea Constitutionala, examinand conformitatea OUG. Nr. 71/2009,  cu disp. art. 21 alin.1-3 din Constitutia Romaniei, in considerentele Deciziei aratate mai sus retinea: “Faptul că acesta îşi execută creanţa într-o perioadă de 3 ani nu reprezintă o durată excesivă a executării unei hotărâri judecătoreşti, datorită caracterului sistemic al problemelor apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar. De altfel, chiar şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului, soluţionând Cererea nr. 60.858/00 şi pronunţând Decizia de admisibilitate din 17 septembrie 2002 în Cauza Vasyl Petrovych Krapyvnytskiy împotriva Ucrainei, a apreciat că un termen de 2 ani şi 7 luni de executare a unei hotărâri judecătoreşti nu este excesiv în condiţiile concrete ale cauzei, respectiv lipsa vădită de fonduri a unităţii militare debitoare. Totodată, în Cauza Burdov împotriva Rusiei, 2002, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o autoritate statală nu ar putea să invoce
lipsa de lichidităţi pentru a justifica refuzul de a executa o condamnare. Or, în cauza de faţă, Guvernul român nu numai că nu refuză executarea hotărârilor judecătoreşti, ci se obligă la plata eşalonată a sumelor prevăzute prin acestea

Amanarea executarii unei hotarari judecatoresti, devenita executorie in anul 2007 sau 2008, pentru inca 4 ani, prin OUG nr. 45/2010, adica pana in 2014, sau pentru inca 2 ani, cum se intentioneaza in prezent, adica pana in 2016, va putea fi considerata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, sesizata inca din 2009 cu plangeri ale cetatenilor  romani pentru refuzul statului de a executa unele hotarari judecatoresti, ca o durata  rezonabila de executare?

Curtea Constitutionala din Romania, sesizata cu o asemenea obiectie de neconstitutionalitate,  va decide ca este un termen rezonabil de executare a unei hotarari judecatoresti cel  pur teoretic, incalcat pana in prezent de mai multe ori, de 7 sau 9 ani de la data cand a devenit executorie? 

IV. Raportand ordonantele in discutie la prevederile
art. 1 din Protocolul 1  aditional la Conventie,
se constata ca,  prin amanarea perpetua a posibilitatii  de fi  executate silit hotararile judecatoresti prin care au fost  recunoscute drepturi salariale, posesorii acestor hotarari sunt lipsiti de dreptul de a se bucura de aceste bunuri.

In considerentele aceleasi Decizii, Curtea Constitutionala retine ca, in ce priveste dreptul de proprietate: “Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă şi executorie constituie un bun în
sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; neexecutarea plăţii într-un termen rezonabil constituie, deci, o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca şi faptul că lipsa de lichidităţi nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi împotriva Italiei, 2000, Burdov împotriva Rusiei, 2002). Guvernul,
prin adoptarea ordonanţei de urgenţă criticate, nu neagă existenţa şi
întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătoreşti şi nu refuză
punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit în sensul Convenţiei, fiind, deci, o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituţie, în condiţiile unei crize financiare accentuate.”

          Amanarea executarii unei hotarari judecatoresti prin care au fost obtinute drepturi salariale, drepturi ce constituie bunuri in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventie,  prin promisiuni anuale de plata, cu prelungirea termenului de executare la fiecare noua promisiune, ajunsa in prezent la  peste 7 sau 9 ani de zile, va fi considerata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, in plangerile cu care a fost sesizata, ca fiind o masura de garantare a proprietatii sau una de lipsire in mod ilegal de bunuri, contrara art. 1  alin.1 din Protocolul nr. 1 al
Conventiei?

Care va fi opinia Curtii Constitutionale din Romania?  

Intrebarile din prezentul material se impun cu atat mai mult cu cat Ministerului Justitiei a initiat  un proiect de lege  de modificare a Legii nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor prin care este  introdusa in sfera abaterilor disciplinare nerespectarea Deciziilor Curtii Constitutionale, fara a face distinctie daca aceste decizii sunt de admitere sau de respingere.

Constitutia Romaniei consacra in art. 21 dreptul fundamental al cetatenilor de a avea acces
liber la justitie iar art. 20 alin. 2 din Constitutie prevede ca in caz de neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. In juramantul depus la
intrarea in profesie, judecatorul din Romania jura sa respecte Constitutia si legile tarii, drepturile si libertatile fundamentale ale omului.

Pentru a nu se ajunge ca judecatorii din instantele din Romania, sub sanctiunea excluderii din magistratura,  sa respecte decizii  contrare Constitutiei si  tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului si sa-si incalce juramantul, iar cetatenilor romani sa nu le fie respectate drepturile fundamentale, Curtea Constitutionala din
Romania trebuie sa dea aceleasi raspunsuri pe care le-ar da (in unele cazuri
chiar le va da) si Curtea Europeana a Drepturilor Omului.

Judecator

Lacramioara Axinte

Tribunalul Botosani

Presedinte al Filialei
Botosani a Asociatiei Magistratilor dinRomania

 

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în asociatii profesionale, Constitutie, drepturi fundamentale, judecator, Justitie, raspundere magistrati. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

5 răspunsuri la Despre amanarea repetata, prin ordonante de urgenta sau legi, a posibilitatii de a executa silit unele hotarari judecatoresti si respectarea Constitutiei Romaniei

  1. Curtea constitutionala s-a pronuntat deja http://www.ccr.ro/CCRDocFiles/Dosar%03708_2010.doc asupra exceptiei de neconstitutionalitate privind OUG. nr. 71/2009, asa cum a fost modificata prin OUG nr. 45/2010, motivarea deciziei fiind absolut deloc convingatoare, pe langa faptul ca ea cuprinde o nescuzabila inexactitate:
    OUG. nr. 71/2009 cuprindea in art. 1 „angajamentul ferm” al Guvernului Romaniei (constatat prin Decizia nr. 188/2010) de a plati si citez:
    „ART. 1
    (1) Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2009, se va realiza după o procedură de executare care începe astfel:
    a) în anul 2010 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu;
    b) în anul 2011 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu;
    c) în anul 2012 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu”

    angajament care s-a schimbat prin OUG nr. 45/2010, modificandu-se art. 1 al OUG nr. 71/2009, dupa cum urmeaza:

    ” Articolul 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum urmează:
    1. La alineatul (1), literele a) – c) vor avea următorul cuprins:
    „a) în anul 2012 se plăteşte 34% din valoarea titlului executoriu;
    b) în anul 2013 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu;
    c) în anul 2014 se plăteşte 33% din valoarea titlului executoriu.”
    2. Alineatul (1^1) se abrogă.”
    Prin urmare, concluzia la care a ajuns Curtea Constitutionala, potrivit careia: „Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei în materie a Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor amintite ( adica si cele din Decizia nr. 188/2010, subl.n) îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză” este neconforma adevarului.

  2. Pingback: Schengen – inca nu. A doua parte – totui, am facut ceva pana acum? « JURIDICE.ro

  3. balbeck zice:

    Ce bine ca nu ma intereseaza schengen….cine e schengen?am vazut Europa si fara schengen…ma sui in avion si intr-o ora si jumatate sunt in Italia.

  4. Dumitrascu zice:

    Intrebare:
    Adresata Doamnei Judecator Lacramioara Axinte – Tribunalul Botosani,
    Pot folosi materialul postat „Despre amanarea repetata, prin ordonante de urgenta sau legi, a posibilitatii de a executa silit unele hotarari judecatoresti si respectarea Constitutiei Romaniei”
    in interes propriu pentru a incerca sa imi recuperez astfel de sume (drepturi salariale) – pe mai stiu si eu ce cale ?
    Multumesc.
    Astept confirmare.
    St.D.

    • Prin acest post am exprimat opinii juridice argumentate, care, din pacate, au fost infirmate în practica prin Decizia CC aratata mai sus si chiar de Deciziile de inadmisibilitate, date pe banda rulanta de Curtea Europeana a Drepturilor Omului, incepand cu octombrie 2012, dupa ce mai bine de 4 ani (cauze inregistrate in 2009) statusera „in uitare”. Daca nu as fi vrut ca opiniile mele sa fi fost cunoscute, nu as fi publicat articolul. Raspunsul meu se subintelege!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s